4 Trainin: gul tolerantei la frustrare Pentru copii Witt J. KNAUS i de somn sau sunt raciti, majoritatea adultilor vor descoper gs i . iti, deprival ur: i x iti Code ae si mai susceptibili laa reactiona exagerat la conditii frustrante sunt mai usor dis si And sunt obositi. oate scadea cand s\ ms . Toleranta | lr i pa toti oamenii au diverse frustrari, care sunt relationate gy Din cand i , vulnerabilitatea fizica si unele stari nedorite si in poueneg cazuri pot a Situ Aceste stiri tranzitorii, relajionate cu frustrarea, vin si trec. Printre a hlgii stabil si maturi, ele sunt de scurta durata si rar interfereaza cu obiectivele de lung durata si a calitatea viefii. : Imaginafi-va pentru o clip experienta unui copil care devine frustrat mai frecvent, mai usor si mai intens decdt prictenii sai. Copiii care devin frustraji mai usor si mai frecvent, au 0 probabilitate mai mare si blameze, sa rationalizeze, sa inventeze scuz si sd menfina concepte de sine deficitare in comparatie cu prietenii lor, cu o tolerani la frustrare mai crescuta. Pentru asemenea copii, impedimentele normale tind sa evoce © reactie fiziologica neplacuta si ganduri negative. Asemenea patternuri de reactie po servi ca bariere pentru multe performange sociale sau realiz: ri. Deficitele de performanfi Sunt evidente pentru copilul care isi priveste prictenii care Pot tolera si pot face fafa mal bine frustrarii, Ce se poate face? Admonestrarea © Situatie care este deja negativa, A-i Frazele expeditive ca, Nu te mai int divergenya decat dezvaluie cuvintele, > Probabil ar face acest tye Copilului care devine usor frustrat poate exacettt Sine 0 lectie conduce rar spre un rezultat pozit furia asa tare”, produc in mod normal mai mul Daca copilul ar putea automat si nu mai reacfione™ TU. Modificarile Pozitive in cresterea tolerante! A control intern, Dat find fay a | ptul c& frustrari, are imara © reprezinty Sais «a: ax 9 prover! Primard este ac «1 -Prezintd o parte y, nd, 0 Pl | eea de a oferj training pentry tolerane “n ee cat COP” | a la frus trare in asa fel i 132ul tolerantei la frustrare pentru copii 133 si poata achizitiona progresiv abilitati eficiente de control al frustrarii si sd construiasca apoi pe aceste competente de-a lungul copilariei, adolescentei si viefii adulte. Eforturile ghidate de control al frustrarii pot conduce spre o toleranta crescuta la frustrare, care este abilitatea de a accepta senzatiile de frustrare, evenimentele care o evocd si, de fiecare data cand este posibil, abordarea activa si responsabila a problemei (problemelor) relationate cu frustrarea. A ajuta copiii si dezvolte nivele mai ridicate de toleranja la frustrare poate fi un ajutor in preventia cresterii cu 50% a tulburdrilor mentale ale copiilor, estimeaza World Health Organization (Murray si Lopez, 1996). Exista metode pentru a face acest lucru si acestea devin tot mai bune. Insa este necesar un program pozitiv de preventie de mare anvergura. Probabil cel mai critic element in acest program este cresterea toleranfei la frustrare a copiilor prin promovarea unor programe de educatie validate stiintific, care sd dezvolte abilitatile de rationament si abilitaqile psihice de rezolvare de probleme. Voi descrie ulterior un program de educatie rajional-emotiva, validat stiintific, conceput pentru acest scop. in acest capitol voi discuta despre frustrare, toleranja la frustrare si tulburarile relajionate cu frustrarea, inainte de a descrie tehnicile destinate a ajuta copiii sa isi controleze progresiv frustrarea si sa-si dezvolte progresiv performantele personale, sociale si academice. Frustrarea: un proces complex Psihologii John Dollard, Norman Miller si Robert Sears (1938) au definit frustrarea ca find o stare care exista cand un obiectiv “sufera interferente”, Frustrarea implicd blocarea sau contracararea scopurilor, urmata de insatisfactie. Putini pot evita s& se simta frustraji in legatura cu o serie de evenimente, cum ar fi a vedea un cauciue spart cdind mergi spre propria masina. invajarea poate implica frustrare cand se parcurg aceleasi domenii si progresul pare blocat. ; ; Frustrarea este un rispuns afectiv natural, primar la perceperea unui obstacol. Aceasta Teactie apare cat ai clipi din ochi. © Frustrarea poate avea multe cauze si complicatii (Bull, 1955, 1957; Bull si Strongin, 1956; Knaus, 2000; Kretch et al., 1991), — + Aceasté reactie la un obstacol este freevent colorata si modelata de limbajul pe care il utilizim pentru a descrie experienja. Frustrarea Poate izbueni cand ne confruntim cu o incongruenta eee ce ne spunem noua insine cd am do “e este in realitate (Knaus, 4 oo. Frustarea const intr-un continuum. Procesul implica senzatii de disconfort care pot varia de la abia perceptibile la foarte puternice. Daca este suficient de intensa, frustrarea poate afecta functiile memoriei si rezulta in pandire si comportament dezorganizate. rit $i34 Willam J Reaus . . 1 ante st rispunsurile coptilor, uni din auconstitatcd frustrarea conduce g, esivitate a fost condus Adini s ite entele fru: Me evenin nite ever ent «tre frustrare-aty ‘ ej dintre fu s Lo dy eT experimentulut, copii de gi A se jucy Je lipseau pigse: masa de caleat nu Vea fF, Tew o combinatie de jude cr a apa. La inceput copii au inorat pic de cia jucdrile de wt Wi wate jucariile existente Ulterior, eet ce reatiza, cs ipsa vi a uit ou sie superioare $i completes apoi au impiediy BS se Joa’ CUO eamentatorii gi au distrus unele jucdrii. Cu expect a4 comportat UAE GY alae retie in jucdriile inferivare. (Agresiunea va apie, i, copra au ma BA aeante, dar nu cu necesitate) mE (1999) considera modelul frustrate-d in studicrea relatiel ae cetitorii care au ineepues supa qgresivitate, Un stadia cl ) in cadru Barker, Dembo gi Lewin cet es uncon in contentul Psihologul Leonard Berkowitz sugerat ¢ J prea global s1 prea simplu. Ela sugerat ‘ Sain relajia dintre frustrare sf agresivilate, Acestea includ, eresivitate Aeste nevoie sa ne centeam pe alte aspecte iru a inieleg Motivele pe care le are un agresor le atribuie celorlalti Atitudinea copilului faa de situatia problematica invagan Interp a anterioard tarea pe care copilul o face asupra reactiilor sale la situatia frustranti Dimensiunea conte mtuala a lui Berkowitz pentru trustrare si agresivitate exe congruent cu posifia ration, _ (Fis, 1998, 2001, Ellis © al-emotiva privind faptul cd simpim in funcyie de cum gandt \ i Gre 7 a Ellis si Knaus, 1979). Conform teoriei ration” amentale a emotiilor, putem sd ne de mogul in care interpretim yi e9; ; nedin de dispovitic yi altor stari fizice 4 Odatd ce ne-am dezvoltat limb, Ne 51 comport. . autoinducem frustrarea in tus Penentiem impedimentele in contextul starilor noas"t NA perceputd intre cer es 3! eXpectantele, frustrarea poate rezulta $° im mod normal acompaniat de © Personale, reguli gi realitate. Acest proces © Tapid8. condusd de pane us hevoia dea obtine satisfactie imediata. Frust2** Sezadaptative pusibile Mpcrative este una dintre cele m, ail intense, persists © Toleranta seazuta Ja frustrar C e Toleran 14 se hruta ta fi Grd ate gangs la es formal un rag include de oby culn ar fi auto Toleranga terapeuticd r. tare re Preanta Consceintel 9 nevoie Nelo acestul putemica de PUNS dora el Vide Wr abi ar Tea unoy overbal semi feanle despen in TAL Ne patiy, SUS ta fry MP Osih Nttare Hho i Honal-emotiva 54 conn Pe OM port, elimina disor este 19 ™ A de a reaction de toleranga seazund ta fe Oa hilitatea toh © in plus pentru situatia oP Plate olen ari situapiei. et Mean ed PAneipal factor de distres i 0" 5 Saad elaborata de Albert Ellis (EUS 14. Trainin, 'gul tolerante; a frustrare Pentru copii ogi: Elis si DIVAEN, 1987: Ellis i Knaus vmente ale an Eee fost descrise de clini”. Raa Diverse abordati si A atte! 2 e le diferi mies fi aisle Laer (itn Deed 1955), Hybil 5 Stagner ob say nati cum ar Gren (1925) $1 Pav Ot (1909), Desi fccar teontcign ee (953) Low (195 voces primar de gindire, cultul confortul ilizatetichete diferite (ex, fene. proce? Fe onfortului, recompensa insels . goes activ, primitiv, de cdulare a gratificdii si evitare a frst ot ei descriu un ri. practic oricine va experientia periodic o tolerant Scazuta la fi gor probleme imaginare. Cand patternul de toleana searwg ae Fncor datorita scopurile sociale $i personale, acest proces este dezadaptativ, fiind o fre ntefeeazt cu interven pozitive. > inta viabila pentru Toleranja scdzutd la frustrare poate lua multe forme la coy insistent a, visare cu ochii e 135 elem: 1 eschisi refuzul indeplinirii responsabliaiee a oe plingeri si vaicdreli, certuri si agitatie, inventarea scuzelor pentru acoperirea re lilo minore, centrarea pe “incorectitudine” si ceringe imperative ca aceasta 8 ineeon, teroarea la gandul de a vorbi in fafa clasei, timiditate, mancat compulsiv, violenta, copierea temelor de la alti copii, pronungie gresita datorita esecului in a verifica cuvintele, pexenfe. deranjarea clasei, blamarea celorlalfi, neribdare 5 evitare. ‘ Mai jos este prezentat un exemplu al procesului de toleranja scAzuta la frustrare: + Uncopil nu poate primi sau face ceea ce isi doreste si exagereaz’ comportindu-se casi cum situatia ar fi prea inconfortabild sau intolerabil’. « Interpretarea facuta de copil asupra situatiei frustrante poate include combinatii variate de limbaj ce exprima toleranja scazuta la frustrare: (1) fraze de evitare ("Nu vreau acest lucru”), (2) fraze de blamare (Blamarea altora sau a evenimentelor pentru frustrare), (3) fraze de distres sau catastrofare ("Este coplesitor”, "Este prea mult”, "Nu pot suporta”, "Nu pot face acest lucru”), (4) cerinfe imperative ("Este nedrept” [Lumea ar trebui sa fie corect], "Nu ar trebui sa fac acest lucru”), (5) fraze de intoleranja ("Nu pot suporta”), (6) fraze cu referire la sine ("Mé urdsc”). * Copilul se comporta intr-un mod dezadaptativ previzibil prin evitare, plansete, izbucniri si alte comportamente similare. . | in viata de 4 Sistemul limbajului ce exprima toleranja scdzuta la frustrare se denvolt eee ‘Ui §i poate reflecta cliseele de gandire "familiale” sau “culturale’ ¢ se > suporta acest lucru”. Dar ce este acest lucru? Este acest luoru frustrarea, 2H ‘ei reactiy inati sau combinatia lor? Pet jile de stres ? ' zajiile de stre: Avoverbalizarle despre toleranfa scdzuté la frustrare intensific8 sonra en ea 'nterfera cu rutele normale de rajionament. Acest proces erpretrile negative la a “ istres. aa tly a frustrare poate amorsa gandurile despre oS rea pot evoca serzafile de ‘hitrae Pre Situatiile in care persoana nu obgine ce 7 t de sine 5 aditional unui concept ¢* apara adigion’ cept de sine va iI cu un astfel de con Toler Gefgigr st Se€zuta La frustrare este probabil 4 "e consecinje dezadaptative. Un copi Sia136 William} Knaus a reactions exagerat La probleme ster gh al frustartlor gt attrib, A sspunsatoare 85 evita probabil provocirile coresput oat cee ici c oate rezulta cotidiene. Acest lucru p negative despre sine eis > la frustrare Tulburarile datorate toleranei scazute tensiv, toleranta sedzuta la frustrare poate intra int; textensiv, La fel ca siun seenariu praett putburare datoratd frustrarii, Ceea ce distinge tolerar al aparent automat, de tulburirile d 1 istrarii_este persistenta, previzibilitatea i seavut la frustrare de saute fa frustrate. Modalitagile culturate dey proces habitua hr nied Sed f ‘ \ pilitatea si iritabilitatea la un capat al continuumyly: {, inhibat sau temitor. distunctionalitatea reactiilor toler descrie acest proces includ iraseil distresului, iar fa celalalt cay ‘ a e unt de ulburarile datorate frustrarii su Mt cag y ste conditii pot include perfectionismul, exagerarile, minciuna, 0 inhibije im cuvinte ca tensior obicei acompaniate de o serie de procese negative. A : : disfunctionald, un concept de sine negativ, anxictate, depresie sau abuz de substane Tulburirile datorate frustrdrii indica frecvent clustere de simptome identificabile ce includ tulburdrile comportamentului alimentar, tulburarile impulsului, tulburari evitante, tulburari de anxietate, depresie, tulburdci de conduita si aya mai departe. De exemply copii cu tulburiri de conduitd care se pot angaja in baUdi, furturi, absenteism scolar, reactioneaz previzibil si persistent la situafiile frustrante cu tolerant scazuta la frustrare si control scazut al impulsurilor. Un pattern de tulburare datorata frustrarii poate atat sa reflecte cat si si exacerbeze tulburirile de deficit atentional. De exemplu, cand aceste tulburari coreleaza cud atentionale yi de control al impulsului, acest lucru amplified riscul performantelt scolare slabe, al problemelor familiale, al fricilor siinhibitiilor inutile si al problemelor cu autorititile gi legea. Urmatorii factori pot contribui frustrare si la competente scazute general al frustrarii urmar ficitele a dezvoltarea unui pattern de tole u de coping comportamental, Strate: fiecare factor sugerat anta scdzutd la yement iile de mani ee eee Unii copii sunt echipati genetic cu predisport frustrare. Ali sunt rede natea atletica, abilitayi muzicale si toler in interpretare, ansietate ee PTE © foleranta sedizuta la frustrare, distor neapira si fie actualizns, (ou SEPTIC: Predisporitiile, bineingeles, mu Wes ‘ctualizate. O persoana cu talent muzical are totusi nevoie St invel Sd cdnte. O persoana predi sim tehnici de toleranga, PU 8Pre intolerang’ la frustrare poate inva 2 Condijionare soci ; if con ae pris i Exista dei conditionale si conflictuale carat » CULA SA obi performante; dacd Poll”. Creada c3 performanjele trebuie sa fie a ao Persoana respectiva sd se simtd foarte fr4 Trainngul 'eul tolerantet fa frustrare Pentru cop 137 par rezult, int, dupa depunerea unui efor minim, nw j-si modifice punctul de vedere disfunetion: Me excelente, Putem ajuta sl prin exercitii de dezvoltare ee i! cfort yi rezultate suf / emotional expresiv. Copiii cu un vo, 4 si ste cuvintele ce detinese sau enprima acuratdorineles copilul s. i perspective privind relatia dintre Planificare, de limbaj 1 nadeovs cabular restrains au nemultumirile at suplimentar de fi ct ar de frustrare ¢ frustrante. Putem aj Uta Copii sA-3i construiase: 5 Cui lar expresiv prin metode educationale “se stein, 1961). Acest lucru poate adauga un str jor (B qureumstanfelor situations vocabul Imitarea modelelor care mani std un autocontrol sedzut. Un copil erescut inte-un medit in care persoancle semnficative au o tolerant seazutd la frustrare poate spuns Pentru a modifica aceasta tending’ de rispuns, expuneti copilul epertunititea de a practica noile comportamente imitaacest iente gt ofe fa modele € eficiente observate Imerpretarea gresita a semnalului, Copilul interpreteaza greyit semniticatia frustrarii, In loc sa utilizeze emotiile ca pe un impuls pentru un comportament onientat spre scop, copilul interpreteaza emogiile a pe un semnal pentru evitarea sumulului frustrant. Ajutindu-l sa vada situaia frustranta ca pe o provocare, fendinta de evitare @ trustrarii poate fi schimbata in tendinta de rezolvare a problemei Recompensa pentru anuinare. Copilul descopera 6d atunei eind amina ceva, are ii plac, este recompensat inventeard scuze, sau se angajeaza in alte acqiuni intermitent pentru aceste comportamente, Putem contribui la inversarea acestei Gitectii prin a-l ajuta sA examineze consecintele comportamentelor de amanare asupra siguranfei sale emofionale gi asupra realizarilor sale. Este posibil ca acei copii care sunt predispusi la toleranjd sed7utd la frustrare sd ajunga 5 ae cotte, 199 la un nivel mai crescut al toleranfei la frustrare pe masura ce erese (Marcotte, 1996). scazuta la frustrare tind s devind adulti rile Cu toate acest . copii predispusi la toleranta a : en iath evi na Predispusi la toleranga scazutd la frustrare i risca sa treaca prin via{a evitind prov: < ‘i crastinal vitandu-se de lune durata, dnd dovada de neribdare. renunand usor, procrastinand si agitén i 4 ate avea consecinfe sociale Inleviturd cu frustrdrile lor. Aceasta este o formula care poate av “a Gace sc < E Supr fi » depresie. Este jicat ca acest pattel Supra carierei gi sanataqii lor. Poate fi o cale spre depresie Este indic: pi toleranta secivutd la frustrare sa fie distrus de la radicina, Strategij de actiune omisiune si distorsiunile i snitive (Flavell, , is Ei isi monitorizeaza foarte putin memoria $1 alte Pe aa ser Seg : Cind Ii se oferad amorse. chiar gi copii de 3 ani a4 20% *teale de cele false (Wooley si Bruell, 1996) Copii ie i in a detecta erorile de ret nt foarte performangi in a detecta er! srPin Wallan PKs aa tolereze frustrarea gi s§ Controle, vot ad invefer gi inva 3a : Toler Copii ps 71; Knaus, 1977; Knaus si Haberstoh, 1959 evecd Chapan, L971, Kaas, O77) co) Meith, cate 9 evo 1971; Pollack, 1908, Sehacter gi Milman, 1977). oueyZzy Injn}10Juodsip BANeSaU E[eQo|s | waueyAg auenfeAs-ony yatopuy auls ap aqeySIOApy Bluesndisoy atah Wada J) Knaus soot) Setemul se aphea pentru ag, Lay lor de tolerant « ui xna hotrava reac (OE 10 acy. | programa CS impot “ procesul automat al p sg resilient copin sa dezvolte epmpetente 3 preaved (107) MUNG Cand tp cope yh sa se Ores bre? ni invaid 33 > calrna. t copilul x frustt PURRRRS. cori A pent a se cai PluE we) in ut trante gi st stea pul ional gindunite 51 Pentru d not at Cred, ett jul iyi comutd atentiay ool Incontinust relayiilor dintre autoverbalicarite g., nu anctude sei’ Momsccinfe potentiate. t eror, eo Pascrieansiuloiceteaprima tolerant sein g sindurite a trustrare de consingenie Nails PY estionare fajionata sunt aplicate penttuag, cirora a reflectat, Tehmicile de aute aul impotriva coumiputor de toleranpa Sek PIC a rey at, Acest hue strane, emt! Jor prin separ ue i oe fapte gi separarea impulsurilor de te pe fate ¢ anja scdzuth la tre rapioncacd asupra lucrur ne rajionat eile rationale Avest pas pune 1 an oncepe un nou plan de iderie traponale iva reacqulor impulsive. Copilul concepe un plan de la frustrare gi impotr : Atlan [ia situapia trustranta, Urmatoarea taza este dea raspunde Pra end reclame ma cimei frustrante. Dat find €8 pt ewe “poului” plan in abordarea probleme. trustrante f poe ii ormal raspunsul, Ps rareort pertecte, revicia urmeaya in mod normal rasp cand abordarea devine 0 parte stubild yi repetabild a manag Abordarea REE implica invdjarea: competentelor COEMUVE gL Comportamen Relea, Sotemul PURRRRS ar putea fi introdus ulterior aplicani progeamuly bara REE trnurile sig Focesul este repetat pj pentului frustrani REE, demersurile impotriva procrastinarst 51 procesul PU RRRRS de rezolvare & Probleme sunt concepute pentru a oteri copilului oportuni n tificarit, O orient HY 1 spre rezolvarea de prob tile de a dezvolta competers are Uyoard inspre directia ragionamentels reflec EME poate face o diterenta semniticativa Amanarea rec ence; ct “snared recompensei gi acceptarea: un prim rezultat - COPiL Pot alee . ee ; area impulsiva de PH pot aleve sa evite Eratificdrile ingelatoare & la fruste 51 satist, I Ware $1 58 accepre eplacerite He UMpUlsurite in aceste dome, normal datorate toleranfei sie? et disconforty ne eseatl 1. Copii care progres CU Violen wtonarea adeptating py tS ME a face Comportamente de autores com ea abucut Substamte, perfoe t yecurile in autoreglare sunt asco i nentUl atimentayynee PetOtmange yore 1 a burda Auto-reglareg AF Si alte con Me dic, tS 3 Sociale slabe, tulbut Constructiva © distruct emotion 'Ve relationate » rons ee CU Ceea ce eg de OMPeten a de bara ‘ sfionata eu stabil a ister et al po Nt Duter, “ ” yf Comportamentelog deauee’ FUNigal tot range Peake et eee: oo ut eu} S er, 7 , rare Acceptarea poate res IME Ta frusrare aecentueard de” ep in reglare, Acceptarea ©OPrody MU ete yy . “Voltarii_ coy Proces Pa: com; Sv. Copitul al ase ctente pale de Siv Petentelor rajion ie -y cme lee sa traiasea cu em4 Trainingul toteran Hrustrare pentru ¢, iningul to erantei ta f r opi , tas e ale frustrarii fird a le amplifica, 4 cut 4 ua Cest luctu se , ay a gandurile despre pove eae objine ne vei de la gand ‘ p Powers! Sttuatici frustrante. nes Printr-o reorientare a fr sia face ce Se poate face. Prin acest proces activ, equa eee * Ma situatia asa cum st ae + Construct; a ste pus intro perspec iv si reflect flerantel Ia frustrare este pus intr-o perspectiva rationals St reflectiv, procesul Aplicarea educatiei rational-emotive individual, la copiii tolerant scazuta la frustrare ’ PHL cu Copii ¢U tulburari mentale pot fi detectati de timpuriu si 1987; Weisberg et al., 1983). Un prim pas in acest proce: cognitiv-comportamentale comprehensive. Urmatorii Pp proces de evaluare-prescripti¢: pasul 1: Identificafi determinantii comportamentul i e " €, cum, unde, cand si in ce masurd. Definiji exceptiile de la pattern. Determinati ce s-a dovedit anterior util in jndepdrtarea problemei. Aflaji ce a contribuit la agravarea problemei, Pasul 2: Determinasi masura in care problema descrisé reprezinta 0 deviant’ patologica prin analiza comportamentelor asteptate pentru varsta respectiva, normele culturale $i sub-culturale, a expectantelor socioeconomice, a intensitatii si persistenjei problemei. Cand este necesar, utiliza i evaluati psihometrice, observafii si tehnica simulérii problemelor speciale, pentru realizarea evaluat, Pasul 3: Realizaji o evaluare conceptuala privind convingerile pe care copilul le are despre sine, situatia problema si senzatiile de frustrare. Aceasta faza este conceputa pentru a dezvalui calitatea si extinderea vocabularului emotional al copilului, a calitatii Propriei exprimarii i a sistemului limbajului ce exprima toleranta scdzuta la frustrare. Este inclusd o descriere a gradului si frecventei auto-verbalizarilor privind evaluarea globala negativa si a altor comportamente auto-distructive. Pasul 4: Utilizati aspectele adecvate din modelul Neincrederii in Sine si Evitarit Disconfornului pentru a va ajuta in decizia pentru interventiile pe care le veti utiliza si Penttu a decide cum, cand si unde sa le aplicati. . Pasul 5: Pregatiti scena prin ghidatea copilului printr-o seevenja de lectii REE SSneepute sii ofere un cadru sau un punct de referinj in rezolvarea de probleme 3 —— Psihologice fundamentale de coping. Acest pas poate include: paiee iene al emotiilor, demonstrarea faptului ca modul in or a Sines pol in care se simte si se comport. Implicati cop asl 6 svete direct din experien{a. _ itul are oportunitatea dea lace aig nlarea problemelor in timpul sedintel Copii wait de simula, d2 Remply oe lat Pentru a rezolva problemele frustrante, in COMIN. Prin jocul de rol, prin ilustrarea solutiei problemei si asa mai depiham J. Knaus will i 140 ntl testeaza si practic; ¢ smportamentale Conar Nh, 17. Sarcini_ comportan smatice reale, a Past ap fustrici in situatii problematic nagement al fustrd mat evaluarea gi construirea abilitatilor SUNE Parte din py, ientare REE. A faa Ocegy Te dae ere pozitive. Interventiile terapeutului incep dg “tl al schimbi Obice we aa 2 Fationg e pentru ae! ajula sd inveje modalitaqi clare de raionament. si COmpetene eet rier aces iaemterete platforma pentru ca el si Teusease ee ea de auto-monitorizare gi autoreglare, Totusi, terapa oy rareori un proces linear. Terapeutul poate introduce exercifii REE I masura in cate acestea se aplicd la ceea ce este relevant din punct de vedere terapeutic, ; Terapia cu copiii este atét o arté completata cu ingenioz tate, Cat $i UN proces ce implica seturi structurate de interventii terapeutice, Ingeniozitatea intra in rol ca rspuns la aspectele freevent in schimbare care apar si la gasirea modalitagilor de a face ideile rationale comprehensibile pentru un copil pentru Promovarea comprehensiunii, 2 rationamentului si a competenelor psihice de rezolvare de probleme. Unii copii predispusi ta toleranja scdzuta la frustrare vor dramatiza frustrarea pe care o experientiaza si vor externaliza sau internaliza in mod obisnuit si irafional vina pentru situatie. Uneori, un simplu exercitiu, cum ar fi determinarea copilului si Priveasca printr-un telescop din hartie rulata, poate sa-1 ajute sa realizeze la ce se refera exagerarea amplorii problemelor, Copilul poate vedea doar ce se afla la capatul deschis i were tio REE de bavi pentru a oferi copitului un set de insight-ug introducerea lee Corespunzatoare toleranjei scdzute la frustrare, Exemplul cu tanjarul si armasarul si exercifiul Chi 'n circumstante relationate cu r farului si arului sau Povestea Chicken Little, copilul este expus la Concepte pe care este ee at minte. fn urma acestor experiente, ii va fi mult mai Usor 53 4, 3 pee 'SOr S3 infelea, nd Poate amplifica lucrurile si cum poate el sa Modifice patterny fa a oa © persoand Scdzute la frustrare. Perturbare a toleranjeigi m-am prefacut ca arunc C1 soar fh. €€ séemi pierd toate posse it laa fi S jerea privileg foneria mea, am revert 9A 8 sea pi de buona mea a i ca Kathy nu prive or, dar de aveast aruncarii eumptru ee i iim timp ce facea ace ropriul rol 5) ee 7 rivilegi, webuie sé arunci evMPI eee probleme, avea mu sli 4 4 parte de maging, sme cum kat sess rivilegii” i-au fost interzise cup aan erate la tlevi20r Aceste-privil Beane: emisiunile ei p ca daca vroia 54 piarda emisiun eee A foster ae ee ena ¢ sigure ¢ putea sa se asigure cé lucra Periry api 3 ores, facut o schimbare de 180 de grade in compos in saptamana urmatoare, €4 a aturil “ P j de a reuyi mearga la cump4rd . ai spart farfurii, nu mai srea in magind, @ esr a “3 ° ei, Nua mai spa i in urmatoarele saptamani acest pattern a durnica + Pe Paneer ee a invajat ca, chiar 51 daca te componii bine, px avut loc doar cdteva recaderi, Kat dar adesea poli evita astfel penalize ney nu primesti intotdeauna ce doresti, dar adesea pi oe , Untrior, am abordat problema patternului enuretic. Desi era prea m fi considerata enuretica, comportamentul era problematic, Era de acestei probleme inainte ca ea 4 se mama ei naturala va dovedi flexibili pana cand copilul va dezvolta control Pentru acest comportament. in sedinele urmatoare, a devenit clar c& ea a dobandit un control ridicat acestui comportament. A fost evident, de asemenea, ca era foarte dornica s4 me: un pate de distract local, Parinjii ei adoptivi doreau ca ea sa cnurelice, Ea eredea c& poate reusi dace ulterior ar fj io ; Sa ia cina mai repede cind, Merge aie inaimte de a se culca, Dac si 5! Mergea noaptea la b; sie. Daca, reusea pentru cinci noy Cine) ea putea merge in parcul de fee Sis incheie,trebuia sé inceapa de laine nota isi {In timpul urmatoa pee telor trei sipramans Succesive Sijl uda in ac a icd pentru i imponanta rezn intoarcd acasa, deoarece nu aveam nici o ga tate in copingul cu schimbarea zilnica a cear 54 Sd nu mai bea apa sau lichide ¢.2! Mica nevoia de a urina, se ridica dis 7 Pt (Kathy putea sa numere pads uda patul inainte ca cele cinciz? i INGER. A aritat en OU EY Patra patul uscat timp de patru Mel ceva, Uebuie sé faci ceva Putea nun 4 Mentine constanta, sia principiul coi . umara ng ae = ert pane astra acestui omportament ie a lacinci. Dece nu reusea sa-5i mer acest ‘ince; a ca daca era Moment a fost clar Anu dorea ga jhoapte? eit ima; Prea cuminte, rebuia s& se intent S45€ intoarca acas Am aflat c& ear raménd in acel loc era Mai impo, toarca imed NU putea face un Portant deca nt decat ediat acasa. Nu dorea acest luc cle din tucrusite 7 Parcul de distractii. Daca se comport 2 4 le faca: sa mearga 1a cumpare™ Nia era aproape destul de bund: D7 pe lorea s, Joace fara. Sonn