Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • RTB 8

    Uploaded by

    narcis
    15 views55 pages
    terapia rational-emotiva

    Original Title

    rtb8

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    terapia rational-emotiva

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views55 pages

    RTB 8

    Uploaded by

    narcis
    terapia rational-emotiva

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 55
    J pte” gcolara s cial entia pentru Copiii cy P os erfe 7 Slaba: wo Abordare Develon ay si Emotionala PMentaly Pu.D. E, BERNARD, yset 2q Melbourne invesitate ternajional, performanja scolara sub medie conti inportanta, din diferite motive (Bernard, 1996, 1997a). in eae ena its consilert pentru politci educafionale sunt preocupati de dele ce indica Moncentaj mare de copii care sunt capabili sa satisfac standardele scolar, dar nu raleaz’ acest Iucru (ex. NAEP, 2003). Mare parte din cercetarea din ultimii ani a fost cenraté pe performanta scazuta a elevilor dotaji (McCall et al., 1992). in ultimul timp insd, exist preocupari specifice in jurul performantei scdzute la baiefi (Lillico, 2001), la esi din diferite grupuri culturale (ex. Africani-Caribbieni, Hispanici) (Ford, 1996) si laclevii din medii dezavantajate economic. Profesorii si parin{ii sunt ingrijoragi cand cei Puentialului lor scolar. O parte din elevii care demonstreaza 0 performanta scdzuta conicé sunt trimisi pentru o evaluare mai detaliata, pentru a determina eligibilitatea lrpentu edueatie special in cazul identificdrii unor dificultaji de invatare sau al unor uhsispsihologice (ex. tulburare de deficit de atenie i hiperactivitate) 7 a bPrformanta este adesea evidenta la copiii si adolescentil eee seliisciale, emosionale si comportamentale (Woodward i Fergussof 2 Sides Se poate manifesta si in lipsa problemelor de sanatate ae eal tee te cronica poate fi considerata o ,,problema” sau un comport ee ier naj, Utd ca si utilizarea substanfelor ilegale, absentia tl Pesan meeoee (Kazdin si Weisz, 200°) Din punet uta adotescente 2 ruta Performanjei scolare reduse este asociatd CU Ti adolescenii (Bernard si Joyce, 1984). 309 La nivel in i mici nu reusesc sd se ridice la nivelul 1 Anterve Merventiapentey Cop ii cu Per form — AN Seo manta lui uzuald si (©) demonst, ca fo waza 31 , a peta de sine SCAU, teams de prea U8 SU ma my ' ici: ee a al meer “y efortului, Scopuri prea coborate say Prea ri, lipsa rire UMatoarele svat peliune Si tehnici de invajare slabe arid ay ae Setanta scizutd este UNeori gresit operation 1 Managem etl a inime pentr 2 _ alizata pete scolare ane ; Pentru una sau mai multe my eo €8 esecul S are calculeaza uneori proce teri. 4 oo Tele seotare cale neori Procentul de eleyi a i Otice | Zoe nu ating standardele in comparatie eu goj aot #858 prob get oa “Gnsens considerabil in domeniu, pentiy a ne Mine. Totus sth ni ads Penttu a defini USI, cor ae intre potentialul academic 7 ini per nsider adie anfa eae demic gi Performanyg (no ermanta redusa ca fit de erformanta). Astlel, de exemplu, un eley cu un , Scoruri standard; zat izate ow Sant, chiar dak a ating expectantele pentru niece tl at poate ace oper potential academic scaizut, care lucreazd mult. 4 ll clasei. Alternativ, un 2 ppelased, ar fi considerat .performant”. Elevii care ee ote eXPectanele ped pot considera slab performer, dar ny lucteaza mult dar anes arent i a Copii ct poe rformanta lor este in acord cu potential, Pii CU sub-performana ie Tipuri diferite de elevi cu sub-performanta Copiti cu sub-performanta sunt un grup eterogen, in care indivizii manifesta patternuri sree desimptome $i factori cauzali (Brophy, 1996), McCall et al, (1992), in studul lor qhaustiv asupra acestul subiect, au descris 23 de caracteristici care au fost relationate quaceasta problema, incluzdnd stima de sine scdzuta, percepjia scazuta a abilititilor, Shltea nerealist4 a scopurilor, lipsa persistenfei, rapunsuri impulsive la sarcini Gin jou sspunsurilor reflective), imaturitate sociala si relatii inadecvate cu colegii, sfidare ipziionisté, inventarea scuzelor si absen{a angajirii pentru schimbare. De interes in munca acestui grup de cercetare este cd au monitorizat elevi de liceu, care aveau esti problema, pana la varsta adult. Pe baza unui studiu de follow-up, McCall et a au concluzionat c& sub-performanta scolara este parte a unui simptom mai amplu é performanga scazuté, dominat de o tendinta generalizata a individului de a evita rsponsabiltaile si de lipsa persistenfei in raspuns la expectante, fie ele ocupationale, saxon sau interpersonale. Elevii urméariji au avut 0 probabilitate mai mica de a ‘indliza facultatea si au manifestat o stabilitate maritala mai sczuté decat un grup de ‘omparatie de elevi de liceu care au obfinut note similare, dar aveau un potential scolar al scazut, oe identifica cateva »tipuri” distincte de ou tt ‘en, Cand se iau in considerare circumstanjele particu saan se aseall “nice reduse a unui individ, sa se aiba in vedere mdsura in © ret tipuri, ; Num poti obliga Xicgaat bel Agresiv (Whitmore, 1980), Hustrat de cOmviMEET Tce vor Aces licru”, acesti tineri considera cd ei ar trebui sa poatd tat performanta. Este rul performantet and ui in care paringit lor Faw crescut, ten, ramen, at mmo pinagit a ambetor. Ei au mle Lope pent way pai) stu @ une’ Mine contlicte privind coe Acesti tines; want? special, 0 e de a-si pedepsi parintii penty ig in se jusd ca modalitate de uw etrepat for eee teu tort”) noes eee | re (Le art eT ans 1982), Acesti copii imaturi ¢ iy Dependent jacruri singur. atunci cid Sunt mici, siting sa gla jacruri sing ce | nS Sa Steg fi la a face Pati cu priys Pt solar jnd multe intrebari. Ei sunt foarte preocu, profesori, puna . i sgh ey Sug ered grees. La G0 Se BaZE078 prea mut pe me i Se ae arta fieevent acestora ee aU erat. AMO nee, Pin Sloe OS qvvolte independenta de a incerca lucruri noi san difcites | aminare efor scant renvniare Obiceiuri Mentale Negativ Renuntare ' 1 1 Bemard (20 ard (2002) a utili: izat modelul E: pares cee Eveniment>Gandire> Emoti ie - are cre Bperrta ae cage! s Pact asupra motivatie’ gi perfe ¢ credintele irationale (Obicei ee jormanyei elevi ceiuri Mentale negative) evilor. “ne la copii erudita d ie in li nies iscutie in lite 2 aceasta eet a fost oferita PLL REBT asupra cauzel a esi discu St Clerita de Bard si Fisch f ‘auzelor sub-performartt! scher (1983) (vezi it Bill Kna vezi, de asemnea. ee asupra dinamicii interactuni di? ome finit aceasta probl a, ca $i catalizator major al performart® eetile elevilor. care sunt pend sub-performanja. ce > Care sunt false si incompatibile cu sister ard vel F Bem A egala, cu re: se MN - sine 5 fe ines EH EPIL hang east COnVINET espunde abi lor sale cont: in engin aceasta COTE COTE care MU este geen NS, 5 Jevilot. Av material i sineste PC cineva sau ce este distract gi Sree suid Ue El les epulcate Stabe seowest clu til paren pg ji jor asociate ace nelud: un stil parental pe, vaca tor asociate Fee rystragi™s wESte prea dificil SA fi gq py a andarde foarte stricte, in gee in tim, te impune ue cteristicile Caractere permisiv), supra-indulgenta sau prog? ° de putere n parin i f si lipsit consecvent (Wl! stil ine cil mai i wurernic”)= un stil INEO i are uns ermisiv) st ZeNLA SAU Prot celalalt rastoamna standai™ 5 acoper’a greselile copilului) si lipsa asertivivagii jy urmart wa (wenereaza ScUZE St 2 7 excesivd (gene! jlosofie LFT se dovedeste adesea problem, aticg pariaiclor ee ate E entru ele $0 foe udes¢ Terapia verbal” PENT Coy parintii, pentru ai determina sa clarificg esupumte itil i, pentru ari determ : Programul ad alte case’) si 58 dezvolte reziliem’ emotional, yy cornu = aete|blmdy dar foram Alsanle (eran este esentiala penteu a iuers ‘a oferi conse LFT considera ca terapeutul este de Partea | cu 0 Si clienti dificili. Dac& copiii cu psiderd €€ ter acesti clienti dific mde cele Pei rare aut aprobarea, atunci este posibil si ! ane A . ee excesiva pe pliceri si de evitare a disconfor lui de scurté durata, i ixcesiva pe pliceri si de considerare costurile de lung durata a eventualului succes, in, eVitar rea care si ia in neplacerilor de scurta-durata, Daca am performante bune la scoala inseamna cd imi tradez prietenii” Bard si Fisher (1983) au sugerat c& elevii care manifesta aceasta convingere au f indepitati si alienagi de politicile si practicile parintilor lor si atrasi de un ee principii care sunt opuse traditiei familiei lor. Exista situayii in care elevii esueaza sco ‘ datoritélipsei eforturilor, pentru a corespunde unui standard inexistent al gry ae Prieteni (celorlalti membri ai grupului nu le pasa daca elevul respectiv are i ia explicatie alternativa sau complementara este cA unii elevi, care sunt atrasi ae ° ee viata non-conformist, ca modalitate de rebeliune impotriva basing ng sce ee tele ert ea Freeven, pin copiilor din acest fr eae (pentru evitarea respingeri. vatoare, pun accent pe obiceiurile .cores e © sub bet formeri tind sd aiba valori conser sipe auto-seiptin Acest paring eomunied copii, eee nent Corto stan municd copiilor lor un set de »cerinje absolutiste” rigide privind comportament Purine di sau motive oferite pe 0) i i ul, cu puti SCUt} ‘ive oferi a ru ca modalitz P important ae a respinge valorile arbitrare, tradijionae fees eZ interesele paringior, eo tree oe Prezinke ca persoand independet Bide, man Pte A realizat prin chestigncre ins Sine¥a Care este impartial si rezonati entinute de atin. Odate estionarea unora din standardele comportamentale ‘ata ce credibilitatea saa fost stabilita, rerapeutl poate dis HL Interyey Mia Pettey Con i cu Pesto, rm: aut despre influenta erupUlui de prigtens yo entry & stabili daca grupul de Prieteni | oni. Lar res expe oy re Pale tes vio PO vada de comportamente prov, spinge ut 7 Pro-academice. pye -Adevar po Ptlarea me Oe singe pentru realizare: il : in vor respinks aa victorie i Ma cinilor Olare i de 4, ec wel gin mate forte In fala paringilor, ef me ¥ d2ca realizareg <4 Pietenii vajeze 1 comporlamente Provacademice, Dac rane ltetior moti eS" ni, poate Hi intrefiNutd o discutie utile pom tt 88Seste dove Meeapa entru a ved vezi ca lee C4 nr}. a fires. ins 0° oni adevarafi sau daca un grup de prictes: re P de prictenj alternativ ny C8 prietenij din gu au ip unt _enjositor, dezonorabil si distructiv pentru intesrs pst cu autoritafile, in orice fel” integritate; oper? jcare au aceasta filosofie anti-performanta tind sa soar $1 resping, in modalitagi foarte ostile, incercaril a amentul. Acest tip de anti-performer isi poate manif Societa mente distructive $i non-conformiste, capacitatea de a Print demonstra altora cd nu au ce face in aceasta privinga, rezist Conform lui Bard si Fisher, caracteristica comuna a stituly; convingere este lipsa de putere in practicile paremtale coca asociat cu Spiitatea parinjilor de a stabili reguli sau politici ale casei. Neajutorares refers la deneve a susfinerea convingerii cd ,Nimeni nu ma poate obliga sa fac ene jan anumit punct din lupta pentru putere intre copil si paringi, copilul an icperformar Fi hourste 8, oricdt de mult ar striga la el si oricat I-ar forta (abuza), paringii nu ti ven controlacomportamentul. Frecvent, astfel de abuzuri sunt combinate cuun comportament ‘a autoritatii si de a cow comport sort parental non-afectuos. Este dificil pentru noi si-i determindm pe acesti clienti dificili sa fie de acord cu terapia, deoarece este perceputa ca fiind o autoritate. Uneori, daca tanarul are probleme culegea, el poate fi trimis la terapie de un reprezentant al tribunalului. Este nevoie ca terapeutul sa utilizeze toate abilitagile de persuasiune pe care le are pentru a-l convinge pe tinircd va avea un beneficiu personal din cooperarea cu aljii si din realizarea sarcinilor slain special. Simic din ceea ce fac la scoala nu-mi va aduce beneficii” ii i 5 i sunt ‘tsa, elevii care au aceasta filosofie intra in scoali cu expectant sedis leas mt de performantele scolare care sunt asteptate de Ia ei. Acesti oH eee ei seidemtticat, deoarece ei au performante slabe de la inceputul sel i, ear mere deoarece profesorii tind sa aiba expectante scazute privin’ PS Bad si Fi . mraaiie Fisher au observat & familiite din medi ‘ate mai mare decat alte familii de a incuraja ace GENTAUL JUDETEAN DE RESURSE $1 DE ASISTENTA EDUCATIONA\ PANE TANTA onomice scdzute au 0 SOCIO ete faja de scoala. it asta atitudine ridicate pentru performanta ete, a disputa aceasti convingere, ent si pete care scoala i Te poate oferi yj yy ge Ma pile Pe ents pentrs a Modifica sety} yy lig educatici ea st capital cultura ela City, ‘care valoared ajeaza in procrastinare scolar, Jare s-au centrat pe absenta abilitg 5 redust se ang ara redusti se ang e ‘Alig perforant eo asta $0 joare in domeniul pro rile mai recente au examinat caracy, cerca ce procrastineaZa, COFeOt"' OT tinare ridicate/scazute. gilt de tvatare Ia cel 6® FFOTT™ 4, cu niveluri de procrastinare Fe ZU. Soloms centive semaine tai pihoogict malor asociati cu procrastnares q tum (1984) al si Rothbl Multi tineri cu je antet esec, care include anxietatea privind confirmarea eXpectantelo, je esec, LL. eee de evaluare), ingrijorari privind atingerea standardelor Propri ora Be oa Oat ayitatii oP fee ica Tipsa nerederi in propria persoand, lipsa asertiviti gi stingy sine scazuta. | ationatt 4 aan 2. Aversiunea pentru sarcina, care este relajionata cu neplicerea sarcinij sicu indolen{a. Solomon si Rothblum au descoperit ci exista doua grupuri distincte ge procrastinatori”, Primul este un grup omogen mic care experientiaz4 simptome varia in legatura cu teama de escc. Al doilea grup, mai mare si mai eterogen, include elevi care procrastineazi datorita aversiunii sarcinii. intr-un alt studiu reprezentativ, Rothblum et al. (1986) au descoperit ca, in comparaje cu ,procrastinatorii” cu performante scolare scazute, cei cu performante scolare ridicate experientiazd mai multa anxietate, au o probabilitate mai mare de a atribui succesul la examene circumstanjelor externe si instabile (mai degraba decat propriilor capacitii si efortului), au o auto-eficacitate scdzuta si mai putin control asupra reaciilor emofionale. rn (1991) a identificat patru caracteristici psihologice asociate cu procrastinarea Ie Depresie/anxietate, 2. Evitarea a generala a muncii/i i 3. Li /Incapacitatea de a i Lipsa de organizare a timputu aamana gratificarea. 4. Ostilitate, . Ellissik, ; SKnaus (1977) au identifi netah ide 7 are + eT i "Care adesea se afta in atenti “cat urmétoarele idei la cei ce procrastineaz4 inge ‘i Performanta redusa: ia interventiilor clinice asupra copiilor sau adolesce™l™ Ficus aap Michael E Berm | de tipul ei sau de existenta dizabilita intirzieri de dezvolt 7 : abilitatilor, de. ji manifest e in domeniut j in organizarea muncii si la nivelul abj ju doud dizabilitiqi emotional. " SeTise erederi itilor ge rcagionale Te performantei edt Fig. 1, ca sig academice, in persist nunca in echipa. uni a8 acesti COP renia in Sal and si una s starii sociale si emotionale pentru fei educationale reduse ta performana educationata redusf a unui copil sau adotesce i astlel, o abordare cu instrumente multiple este adesea sun pine de utlizat deoarece este nevore de flexibilitate si creativitate in abordarea sl mai ‘djosincratice ale copiilor cu ac ast problema. Acestea find spuse, am ele 0 abordare cu trei componente pentru contracararca acestei probleme, care im me angajarea tindrului intr-o varietate de experiente de invajare social gi eraofionats, ica baza practicilor REBT/CBT. 8, pe Factorii ce contribuil variaji si idiosinerati Dezvoltarea Eliminar lor Socio-Emotionale Dizabilitatilor Socio-Emotionale & litica argumentele, vezi Fig.>), slitica arg “vet we mie " S ; succes le cinci chei spre (Bomar 20050) Cele ri cine’ chei ale 5 feric ale fe jar si esului scolar $1 chei ale succes “S2-Cele cine’ chet ale pct Be a ajuns deja in ciclul gimnaziay vend nu a mai MerS Tnainte La y Exempy Seen ii na at” Steg de puternice’. Uni nu ay qos ; 4 spre mu seam denumit ,tn set mental poz te tat d& ‘ociale gi emofionale, 5 Driving Hear an ume sii elevi care, datorit pst! orienta munca, au penfonmange reduse [8 eri pe eare le consider’ dificile gisay pyigin® Se ictisi, ‘and la materiife de intereSs unde percep ¢: “ 376 Mic tipic universitat e si presi o orientare pozitiv realizarea”. epreZe sunt suficient de capabili, ei ‘apabili, 2 au perfon fj elevi, un scop al tratamentului p amentului este acca ne rar, rea, pe | ; Ia nivelut potentialului lor. Pentru acesti cle : Hesvottaii acestor abilitti sociale $ emofionale, inclusiv intirirea utilizar tive pentru materiile la care sunt mai slabi nw ctedina -Aceste ment Metog le juri mentale pozi rationale/ol sunt ilustrate in secfiunea care urmeaza. it erormanga nu doar din cauza itirzicrlor in orientan ae crea in abilitile academe, persistenta in sarcina, organiza tM g cauin eziienjaemorional sia “pilituile lor de colaborare, ci si datorita une” satcinine® socio-emotionale (reprezentate in modelul meu ca bariere). Va fi itd unot dizabjlinn? aoe in bariere contribuie la sub-performanta. Un copil sau ad ese tant de ns permanent a ua sau mai multora din urmatoa Tee nant poate fi ER furie/rebeliune, evitarea generala a muncii/LFT, dezorganizare e: anxietate, dep, es enol deficit, Acesti elev au o sere de eredinge eee silsau regi -gative ce contribuie la dizabilitatea lor social’ gi emotions biesiuc ea a; acestea nece © munca disputate. Planul de tratam ‘i “ fament pentru elevii a cdror sub-performana e d: “ € datorata unei; uneia sar mai i multor dizabilitaji soci ciale si emotionale este i © varietate de progran} ee vrame ona Y ultisi: ic si preeeele fee = servicii pentru tandra persoana Stemic si poate inclug necesita modificii instractionale. prezintd simptome ADH familia ee. cus neces modifi isiuioale. Elevii care manifest D de deroruaniare e de suport social mai intensiv. Elesit, probleme de intent ree emalizare Probleme de Management comprehensiv, Odata ce ati Mi determit . Sau a evitarij ‘inat existent cetzace ses esponabitilor LET esi es furiei capitol op inerenge eron )sevaluarea/tehnicile de those en eee Pelee #8 ci pentru credit i eval © identificare REBT vor punt » PRECUM $i cele dog, redintele irationale c Uari ale tinerei persoane (ved vise de Bard si Fisher (98h, ein eat T (1983) mai i i devreme in acest capitol). Aditi Bemard sf Gone Poate fi ui i 1 Utilizata si Cronan, 1999) ber Izata Scala de Irationali } Pentru evaluarea reine itate a Copilului si Adolescentulil lor irationale M1 Interventia penny c — Pi eu storm, ‘aa dizabilitfilor sociale gj SF Scola a €MOtionale “on denfcateua sau mai multe dzabitigy isnt izarea melo or Si activi Hilor counts ate Save onst2 in eaza practica RE) escrisg i honale, per jerizeaZl ence descrisa de a Ve, emoyi a I erventia | ot oe ibutia unicd a REBT este recunoasterea craig 2004) sj ¢1 SO™Portamem caf cate in cele cinci grupari distuctionale yo ed MCl0r iragignn PHOlele acorn it cu dizabil le sociale si emotionale, ° °Rnitii ~ moti ictlae cae sit ce urmeaza prezentm citeva exemple g ~ Mporamente nes nu doar disputare $i restructurar oqo thensive ale f Cognitive, ¢ inte

    Gandire> Emotie-> Compan enor e esiimeleaga emotiile si comportamentele. Aditional, ei invaya phe ‘" dea ajuta elevii woe, anvelate, depresie) si schema emoyionala, pentew a intelos, ca ularul emotional fisintense la slabe si c@ nivelurile extreme ale emotilor sung he PO Na f mmpragmatice. Sunt discutate diferentete dintre eredinele sane estnionse feral negative si credintele rationale/obiceiuri mentale poritive uuing ee® ple concrete de-a lungul procesului disputacii (vezi Fig. 4). Este accent utoverbalizarilor negative, irationale, si a celor rationale, pozitive ame tionale, este prezentat Sub-Performana datorata anxietafii/depresiei Aveasti dizabilitate sociala si emotional care blocheaza performanfa se referd la faptul dicei mici se ingrijoreazi mult privind ceea ce ar putea crede alfi oameni despre ei sau dastse vor descurca atat de bine la scoala pe cat cred ei cd ar trebui. Copiii dezvolta probleme emotionale cand sunt respingi sau cand nuauo performanta lerivelul asteptarilor lor. Ei devin anxiosi in situatii de performanga si unii devin deprimati sindau performante slabe, sunt criticati sau respinsi. Obiceiuri mentale comune, negative, "dionale manifestate de copii, in funcyie de tipul anxietifii lor, includ fast respins Faluarea Global Negativa: A considera ca esti un ratat total end aif "Sunuaiatins performange bune. ve sd ai succes in orice lucru impor rent dea Fi Perfect: A considera ca ai nevoie si ai succes N von ee oribil cand nu este aga. Bret Probare: A considera ca ai ei cha m bane, ) Si aprobe ceea ce faci si atunci cdnd nu te apro fant . inti. fesori sau a ii (parinti, pro! evoie ca oamen (p: Fei tu Tuer it bd, este Cel it tals msgs s sd tie atent la hor este 9 nara haretaa choand aC AED Sorrel emt ess pam eee 2s pt bop deve cu, SAME doa perce sit ere ea ei a atitudine ma ayuld ste oceans a tals, togue, sau andegh ete accea ee & Doc fo dat 20a he ovest hart) a pete A mengine at ine negate te ca cum at incenca Wan i ac hasta st fie man Feaaed Mustrarea poxevulur de disputare (Hemard, 200Sby Nu pot reusi! (pesimism): A considera ca acd nu at fucru, nu est bun la genul respectiy de avul succes in Feahvarea uny SCONE gt nu ver fi Nicodata, In cele ce urmessd presentim cates a exemple privind IM port # disputini crediny lor isponale, care a. anvetatea s1 sau depresia (ver Saptolul de Grieger g1 Boyd). (Veer Tabelele ty Fenty metodele cognitive, Emobonate y comportamentale Pe Care le putep uulva g sored parinti sau profesor) Sa ham a! Morderara, de manta identitian: WU Maytere sub-pertormanter telaponate cu impin. nalizim cacul lus MI Hani, ¢ Mevplorarea aspe CValuare au gp Tichacl, un copil intelvent, dar ANxios si cu depron AG Cra Sub-performant la Majoritatea materulor din clasa aba Stelor ce sustin dizabilitaple sate sociale gi emotionale, datele . an : “ fated Michael evita “ot realiveve orice sareina scolara deoarece oa! : 4a sera comentar ey ry Te vedea " oS »u e Marvin) are mama sa le veur In acele Momente Pe margini, pe care ma nterpess “venea extrem de funoasd pe Michael, care inte? a Bomar Michael entale pentru intey ale si comportamentale p. MerVentia ty ive, emotionale § ati (din Bernard, 1997) levis. si descura 2, Metode cognitl orati re se sit neajutorat o7iNiva entru eforturile clevului 1 a entuziasm $i SUPOT P' lare i snifestayi entuz entry domeniile extracurriculare in care gjey * 5 et tai interes gi entuztasm pen teu d SIV are ait, 4. Manifestati 4 gitalente tate de atv eXCUTICTST $i MObbiUr de eae ey, 5. Expuneti elevului o varietat Pritt je nteresat 4 elevul si se angaicve in activina e 4 cd parinjii nu impiedicd clevul : ay Dara ieeere Ora oe eran pentra performanja slab3 la scoala. Explicati pa Aetivitatea poe yt {Erorninredei nie aes ‘ 7. Manitestati un interes deosebit pentru elev. Joperarea colegilor de clasd pentru a sustine eforturi ere eavoastrd privind succesul elevului Hevului levului, 9. Comunicati convingerea du rea succesului Comunicati importanta efortului in obj Explicati ed un element cheie in succesul lui este convingerea cd, eu eat se Straduieste mult eu atit devine mai bun. Oferiti exemple reale Pentru acest concept HE may Concepaisarcini pentrua v4 asigura e8 elevul obtine succes cu un efort minim 13. Recunoasteti si intariti pozitiv eforturile gi succesele elevului M4. Asigurajiwa cd elevul vede legitura intre efor si performanya. 5. Asiguratiovd cd elevul are timp s& dezvolte $i sa practice noile abilitati IMVatate inaine trece la sarcina urmatoare. 16. Ajutat elevul sd facd previziuni optimiste privind succesele fui Viltoare, pe baza realizin trecute si prezente. ior 17, Ajutati clevul sa stabileased scopuri de scurtaedura » Fealizabile, pentru sarcinile solare 18. Realizati un grafic cu progresul elevului inspre obiectivele sale. 19. Evalu: i progresul clevului pe baza a eat a invatat mai degraba decit prin compararea cual 20. Faciltatiajutarea elevului de catre un Coleg de varsta sa sau mai mare in domeniile care sun ‘mai problematice. 21. Cereti elevutui sé ajute elevii mai mici in domeniile in care el are Succes, doar 2 proiecte de Practica di re, re © mai fac in cele 12 necesare, i “ ‘ eee > Tenuntand sa le mai facd dupa ce ap ‘ar pentru toata lumea ca Darrer il sd seit ‘ . n era destul de capabil sa reuseas tn nivel acceptabil realiza de cap rea tuturee eens importanta proiectelor la figica ii au, el pur si sins aint ae cae de-a treia Sedinfe, Darren a fost intrebat despre perce? ant ee vind nerealizarea sarcinilor sale Ei bine,” a spus Dat MtTenes dar cel puyin nu crede cd sunt prost”. S-a dovedit ca 11. Interventia pentru Copiti cu Perform, 8 Seolara Stab; ia c forma Ka Scolars 5 aba 331 ge a fi aprobat de profesorul lui si cat neinteligent. Lenea fuse: ‘astrofa privind coy exit ee fin set il ee ‘au care el putea trai, Odata in pls ca ipsa i 16g 2 vyqato0se OM ietate) $1 Comportamentele automvai rmatoore din, lion, we litte sociala si emotional, au conspirat iny toare (lipsa realizarii i dat gerventia REBT a implica dspuarea mere an ui etormolarea acess into profering ho antecatastrotae, $2 tliat inclusiv serif ab gere7e amploarea dezaprobati, Lui Darren risca dezaprobarea profesorului, intrebana ene .T s-au oferit modal nvingerea inteligents si “) pentru a-} 7 erit $i sarcini e eae Pe acesta de un intl : ti de modifica ¢ rajional-emotiva, pentru a facilita ameliorarea atousinre ae area arousalului su ee Fe een SU in care ey a comiPense sarcinile lips i Ase omportameniale aa Ck “area anxietfii sale ca dizabilitate ree 'a ameliorarea 0 ge proecte ipod pentru a primi 0 noté acceptabila la sfarital ae ets qusindromul Non-Performantei manifi forma speciala eases con eusin este in general un adolescent caruia i este teams de ae ‘nori manifestl freevent eredinfe iraionale implicind mecera fi disputate ca fiind contra-productive doringei exprimate de ste elemente cogniti aes este sip cd acest tip de care necesita & confor iis fi sovaeaees Succes, aspect stabilit anterior in secventa terapeuticd, Metode cognitive ofonale st comportamentale pentru a lucra cu acest tip eee ne stein Tabelul 3 slevi anxiosi au sub-performanta deoarece le este teama ca prietenii lor ii vor dedicare pentru sarcinile scolare si, ca rezultat, apare sub- performanta (nevoia de aprobare a prietenilor + anxietatea creseutd + evitarea sarcinilor vabilitate sociala si emofionala ce conduce spre sub-performanja). Ali elevi anxiosi, dscrigi anterior, sunt perfectionistii care au sub-performanja, deoarece nu depun ‘ile la care anticipeaz’ un rezultat slab (nevoia de perfectiune + sufcient efort la materi! niente crescuta + efort redus = dizabilitate sociala si emotional ce conduce spre sub- pecormanta). Lipsa efortului este 0 rafionalizare pentru a nu fi perfect (,,Puteam si ma éscure mai bine dar nu m-am straduit de fapt”). Metodele cognitiv-comportamentale rentruinterventiile cu aceste tipuri de copiii cu sub-performan sunt incluse in Tabelele 495. “Usi : rspige daca: manifest SbPerformanta datorata furiei/comportamentelor inadeevate cronice eda tate social si emotional implied tine in inealeard rein cng 5 de a scoald, incluzand distrugerea proprietitit $ eeonunt Manet ca lor cu persoanele autoritare si pot deveni foarte furiosi ed see oe Saga Sau in calea obtineriiIucrurilor dorite de ei. Obiceiurile ment -mamifestate de obicel de acest tip de elevi sub-performanss N° os Agent t Bemant amentale PERI HMEENa yg ‘ avtaptat dupa Mandel, Marga aN det te ac i posta sind nn a Motel Tawitt aut apes sptemelor 7 Ne atevent tile at : a ametor ctevulut pevtle 3 Realezatio it Realicaqy un a Jere paavata cu clevul ain privinid Scop eae scopultti de a avea pertormar pul de a objine note mai bane J clevulut in aunys aoe © ju antormagit de talon profeson 7 ascent Brame eae Seat nu areal oblemele spevitive si scurele pe Mey at penta ee sit) neath eee tacare clei ae sarin neveslizate gi {a 7 STE DESO ete Fee iene taptutui €2 au le-a realizat, inregisttati exact detahite mena Ten mal eri in carul clevulit, inclusiy treeventa cu cares Fmnpeedied ebtinerea noel ema in trecut Hee cle care Vor uma daca espre consecinicle care Intormagi elevul despre problema continua Contirmati deg c nuare scopul de a obtine note mai man, Seen ee tents sola penta proba care H Mlogheaza ete spe he Ca eee cece putea wnterfeta eu Hecate solutie gi eereth clevulys tse pind 1a pagii necesari pentru rezolvarea probleme 10. neha elev ee isi propune $2 facd acum, in lumina solufiitor specitice, Oda ce ela a sclectat 0 solute, discutati detalile specitice privind eind, eum implementa 11 Nu vaasteptatca elevul st realizere in intregime solugia propusd. Contin: de contruntare si cereti el pind cind progresul Pentru cit timp 6 yy Mi Procesul anergg emenia Nului sa Wentifice solutii si sa aed planuri pentrua te imp este evident 12. Pemasurdceelevulisiasuma mai multa respon abilitate, utilizagi actiunim: Simai suportive Ayutati elevul si und’ intrebritor d anja fati de alte persoane: A considera ci oamenii trebuie intodeauna sim trateze coreet si cu consideratie si la fel cum ii tratez eu, iar atunei cind mu est insuportabil si am dreptul sa pedepsese astfel de Oameni demni de dispret. A actiona fird a gindi (impulsi Aetio itate cognitiva): in cazul contruntitii cu cerinie amenintiri sau doringe, persoana NU reuseste sd reflecteze Asupra probleme, diferitelor Posibilititi de a actiona sau a diferitelor consecinge gi nu formuteaza un plan de activ are ee la limite: Considera c& ar trebui Sa pofi sa faci ce vrei, e& nimeni mY eptul sath 4 faci. ox . ft ic: yenil sabilitate Socialy 1e asa, este . . el na @ A considera 8 trebuie Sd te preocupe doar real ean bun sau sa fii sensibil la sentimentele a “pe cei din alte medii decat cel propriu. IL. Interventia ps entry C oii eu Performan 5 Ka Scolara Slab laba 333 nitive. emotionale $i comportamental ta rmeazi grupului de prieteni le pentru be cl in nif care terventia la elevii sub il sub. de £0! 4 Mato, conto ‘ unt Anxiosi social (din B, lin Bernard, aon

    You might also like