8 anvictitile, Fricile si Fobiite 0 Abordare Cognitiv-C psihosituationala _ Copilariej: Portamentala, M.Guiorks 6 D. Boros, Pup. nician in Practica Prati SI¥ E tigh § igh Stre Privat, 1924 Arlington Blvd. Ch, poikoloe 2 Psiholog Chin et, Charlonesvill tesville, VA urloutesville, VA 22903 sreprobabil reeretabil ca in domeniul psihopatologie area sey copil tamis pentru teatament ,detine” o problema sia eee eee x " E y i si apoi Si 0 .rezolvi” pur si simplu wer el Multe dit progiescle recente, arata toluyi cl aceasta abordare worienatd spre cop” evte teribil de inadcew td 31 foarte freevent preyitd, Dezvoltarea modelelor terapici ser melor familiale, studiile in care se analizea7’ factorii comportamentelor deviante care impactul copilului asupra mediului devine o parte imegranta a avioriste i cognitiv-comportamentale in copiilor, sunt doar unele din aspectele datologiei si terapiei copitului, ce ineorporeaza cativ, ca gi element ce contribuie la rea lor (Bersott gi Grieger, 1971; terson, 1968), Modelele curente +c tofi copii funetioneaz’ nt, ci si contextul in care in copilitie. definini problemel, eme! senja mizedrilor beh privind drepturile puboterapie gi staturile Fegale argumenteaza pentru un model all p: copil si mediul sau semn precum si fa solutions 968, 1973, 1990; Pel acord asupra idl interastiunea dintre problemele clinice ale copilului Grieget yi Abidin, 1972; Misehel. | le tatamentului eopilului au cazut de un contest, gi ed nu doar copilul are nevoie de walanisl ul nae trieyte (Kazdin si Weisz, 2003; Lerner, 1991) Cei care lucreaza cu copit in nel rij de a lucra doar cu copilul cu probleme. Modele® ce centreaza atat pe ota frustarea ineremta limit cuente, cog, : ite, cognitiv-comportamentale, €€ a anxietatea copiilo® sbordeaza 2003; Bernat arrett si Schoetl, 2002). pan vcctie un model coen ion, G Abidin, 1972; 1d, 2004: Bernard si ttre, : Harea copiilor cat yi a paringilor (ex. B: Joy c kyce, 1984; Kazdin et al., 1990; Kendall et al acest capitol Reflectind tind asupra acestor progrese. eee: comp, et CSrPoMtamental, psitosituagional (Beret! ¥ Gaieger. 1971: mee Te deansietate "eer yi Boyd, 1980, 1983) pentru injelegerea st tratarea diferitor P'» perrounele SEMA Cativg a eee ie eee ee jatar peo pur tratarea Fer natial, se Lace distin, ua + pe lai psthosit e sthosituation a modelulut p tion tiny 1h, al ete Atactoris og, seriete 1) general, Se accentue ing ult CAL 91 AL POP SOGNCLOF semy, tat ar eer! any fe si aspecte in evaluitea si q. eee ester putt de probleme, al acest ‘tam, CUO fog Aliza, rsetate 14 COpH 3 adolesceng E ez \ultert i ational i Uburdrilor dev lent xietatilor, tricilor si fobiilor jaan “ ste de anvietaiti yi fobii, pe baza obiectiy erent c i, pe baz mad trai Or ae vedi, in mod obiectiv, a fi Peticulog ita Fricile au fost it se + Cum Hed dacd ceva Se Poul Hiceti af per Acest Iucru in: cd dad fir electric desficut, atuned aversiunea fala de acel obieg ae sau un fir elec mire lderaliaaee fi un plrinte abuziv ae rewsfinat fi etichetata ea —o Tried, pe de ala parte, dg asiderat rezonabild § este considera er ud obicctiv, gi persoana raspun e este periculoasa in Mo wig nu este Pi eae i inadeevatd gi este ctichetat ematoare, reastta este considers Ca Si aNvietay manierd Tei distinctie revonabild cind este aplicata la adulti, este incerta in cay, Oot Tar oes copior le exte dificil s4 facd distinetia inte pericolete unor copii. Adesea copiil Feale $i cele datorith dezvoltarii lor e nitive reduse gi, in consecinfa, rdspund cu ansietae ia stu sigue su nate, Gidea Tor este Catacterizata de anintian (ex. Conse obiectele inanimate ca fiind vii). e «ANH Sau emo 2a literal experientele) gi limita ae conceptelor de mirime, timp si distana, Fste asadar putin surprinz, Varste, tofi copii devolta un anumit numar de adevas, cercetitile araté cd intel relationate cu diferite varste. O modatitate de a ieyi din aceasta dilema # reactle exazeratd. Copilul normal” te fezonabile, deyi probabil intr-o m; Fictive, in timp ce copitul angi vocentrism (eX, confunda propriile motiv cucele ale altora), centrarea pe coneret (interpret ator, ca, la anumite frici inadeevate (Kessler, 1966). Inte enka precoce accelerea7a emergenta gi declinul fic a definitiilor se afla in conceptele de reac}i¢ actioneazd corespunzator (ex. intre lim . - cae “mera temitoare) atat ta pericolele reale eit si lace el 4 exagerat la pericolele reale si! Sele imazinare. Copitul cu prob erat la pe tle de ansietat ent, habitual §4 inter ct : eae ‘H “8S. Pentru perioade tun S sau fobic reactioneaz, leme emotion; fe reactioneaza cu teand nei de timp gi cu efecte securs#® - ale, spre deosebire de copiii .norm! inteligenta, 31 fobiile dupa cum urmeaza: ne Baum even nent evtey asd PEF dar de Ohicai pont SMUatte care este (1) in mod obiectis pense Sitemutg re MEE Copa de o anumité vast sau cu un 28 Anvictatie, Fp bitle Copitaniey Nictatile PAGE §t Fobiite Copit ‘opi 13. Frc nu ineIPACITEAZS COpitUT 5 Hick yy 235 elie dach este NECESATA, ar Const ntertereaza a in asigy ieurarea parintilor SU Viata lui Inter ~ venti $i probabil a copituns aeuicd ormale™ pilului ¢ o reacic eNazeratd de team’ (inclurind re nu este adcevata din punct de vedere 4 efi sio reactie eNagerata kt un e i. a 2 hia est =e fricite area Obsesiy I dezvoharit exist convingerea ci daca ¢ Jpui si fie insp soar at We z, durata gi freeven{a eare sui : S cri, ra ¢. durata § Ot int S Ti, Fispunsul est we obieete SHU Sita (EX. de edn) gen ste 0 Feactic €N, nv i i ata de te: Haka de posibitel ng deci de evenimentul ia sine, De exempta, copitul exe ne ee wel I care eveniment extern, Se teme de un test este de obicei i la acel test, de se va sim{i deprimat sau va fi certat de p: i de exemplu ca va fi at neten. se va siete afi certat de piringi, Cel mai adesea es a fi respins | Consecinjele temute includ otionale putemnice, aversive (eX, anyictate, depresie sau sentim Sd de valoare). pe car Kr Preste sau sentimente de lipsa de val ee sider’ prea © eXperientiat, Acest subiect este detaliat ulterio one ste biect este detaliat ulteri tua pea a sigurari in ca al srictate. dar, in general, se considerd ed sunt necesare uncle interventi psihon era 7 sihoterapeutice, seep pvvinga a ce Se 8a intima cu et daca ma reuseste anno iP useste I cop «a si freeventa pot indica prever ctaqi. PA mensitatea, durata si tr {a pot indica prezventa ansietaqii, Putem oferi sw Unmodel cognitiv-comportamental, psihosituational pentru psihopatologia copiilor si adolescentilor jnainte de centrarea pe distorsiunite cognitive, in cazul anxietitilor si fobiilor copiilor, dorim si descriem un model general al psihopatologei, ce susfine abordarea terapeutica REBT Modelul psihosituational contrasteaza cu perspectivace considera comportamentul uman ca rezultind predominant din presiunea nevoilor bazale si structurile de personalitate cardinale” (Wallace, 1966, p.123). in aceasta abordare, comportamentul care persoana functioneaza, asa inedt comportamentale sau este considerat a surveni independent de situagia in stimulul pentru actiune este in principal auto-generat Tulburarile " enojonale se dezvolta si se afla in copil, asa incat sperana este de al repara” peel Modélul psihosituafional este congruent eu teoria social-cognitiva si teoria int! sociale (Bandura, 1986; Mischel, 1968, 1973a, 1973b; Rotter. T 5), cu terapiacogiti= comportamentala. (Beck, 1976; Beck si Newman, 2004; Mei penbaum, 1977. 1985, ae Seligman, 1991) si cu terapia rajional-emotiva $1 comporsmenta (Ben et ‘i 5 Elli in ceea ¢ i le. , pers! wee 1984 Elis, 1971, 1978, 199) in coe oe Peet au multe comun eB comportamentul uman ca rile de rispuns ‘lor situationale ahe ailing care, in privinga achizijiei, menginertt § ee rent” (Wallace, 1966, p. 132). In Toe 84 consis Co le ‘and doar din trasaturile interne, acest model considera aero cu Pesoanei se dezvolt si sunt menginute prin interact ental a lui Bandura (ioggilele individuate. In conformitate ou Perspect wage umane cil ) B= f(P,E), acest punct de vedere ou considera motiva = silor la inceputul = ! edi “Honale si mengine premisa fundamentala predat 4 tuturor st uden|pportal cntul deviant) este g fangs, ‘ este tusteat 1 FEIT Contgg ABC a LOEIPIEH Fattonaten sens in MATE C4 teferindy.. Stern tes Hovired UNUE AIT COpid aay 9 2 tate ile situationaley 91 multitye + si atituddinale) Nmpotamentate gi anitudirttl ‘ considerat a tiinfluentat de trer, snifieativee din Viata copy! ponene EON oetamentt ‘ im ranelor se rea pe Prima intre aceste Vaniabile, Eyyey ca empiricd a efectuluy Dug oS nose fe Jur reeune pextamentul Copal Oe cepti comportamentele tind Spre - (1909, p. 68}. CU ve rafortalur”, Asttel, este deovebit de tiny! imizint disee ge man curaja, a educa Sau a elimina pattem asauad K & Ne gribim insd a avertiza totus! eititorul impotny, ure a incura) le conilul He copitul velor Desi este adewarat eX aetiunile cay ea eonsecil prele imediate direete, este de jonist direct de recompensele gt pede Asemeng aoa Bs wiitat ca cer mict observd Consceintele aepunilor lor, pe unciy oar od Bandura 2 a at pak Sa Lac predic despre probabihtatea Le vaiarizeara, pe aitele te deva hint despre sine gi despre parinji lor in cursul acestur pr marie yt adopts al Chie ic. pe baa e Ti, inep asadar sd planitice instrumental gi strat a ste complere, glubale, relevante hedonic (ex, dragoste, pur recun fc. mai aversive (es. respingere sau durere). Prin secon. comportanent ~ consccint, unele simple gi altele complene, se dezvolta atit patterr somportamentale Git yi Manate trasatun de personalitate. Vanahile de Persunalitate Cognitive (B) 1 Interente, Concept de sine Comp ortamel - ~-_ ceUe Stl de procesare aa aaa 2 informaty her 1. Raspunsuri 1. Recompense 2. Strategii pedepse extinss! Amon. i “€ Suationale (4) 2. Rezultate general relevante Foray y a "eprezen, Psthopatologi (eri at hematica a mo ‘ stutui : uli $ tet500, Jog, NUM Psihosituagional al comportamer8, Anxictitite SS Fobule Copitéricy 257 Ail, Wes Fricte $1 Fobuite Cop | | ‘opilatici nyiune asupra consecinielor. Cons, ortamentele copiilor _ aut a eae a es dar ta fel de ianeeaey Paringi sunt in parte si care ect cee Petsoana, copilul lor si privy’ utile eral. Acest subiect este abordat mai «i OF St Privind procesul d; if a de a. in ge . te in itudinile irationale ale pa iat in sectiunes cre ytate atitur ale ale parintilor care Secliunea urmatoare. scl! re determina probleme de amin’ st iii 1OT- . joilea ingredient parental, ce influenteaza (sau A-ul in teoria ABC). Din nou, in loe sa ad sient de acord cu Bandura (1986), Kelly (1955), me © perspectiva mecanica, a meninerea idee cea ma relevany unitate desta O73 Rotter 195 ; mediul lui semnificativ. Acest lucru inseamny st gionales individul le palace si va fi atent la cele ce ee semnificative. fi curegulile personale si cerinjele sarcinilor pe care acestia le impun,alaturi de ferenjele copillui asp motivatiilor, cerintelor si afectiunii lor pentru el De departe, cea mai semnificativa influen{a asupra comportamentelor copilului o au sariabilele personale, invajate de-a lungul timpului prin experienta copilului in lumea contingentelor si de-a lungul situatiilor. Ele ‘sunt definite cognitiv (B-urile din teoria ‘ABC) $i servesc la colorarea perceptiilor si inferentelor despre amorsele situationale: ele pot influenta, de asemenea, predictiile despre consecinjele comportamentelor si pot gfeeta modul in care copilul experieniaza personal consecintele actiunilor sale. Acestea includ cel putin cele ce urmea . ecintele oferite de anxietate Comportamentul, sunt umorsel orsele este interactiunea in aria de amorse specifice, situational relevante, fie patternuri habituale ale expectanjelor, predictiilor si concluziilor (ex. ‘Nimeni nu ma place), Inferentele pot fi extrase din, realmente, nimic, dar freevent sunt cuprinse n tre categorii: (a) inferenje stimul — rezultat in care predictia se realizeaza privind probabilitatea de aparijie a unei situatii in azul in care apare alt eveniment (Mischel, 1973); (b) inferenje comportament — rezultat in care predictia este, realizata privind probabilitatea de aparitie a unei consecinje, n Co in care un anumit comportament este realizat (Mischel, 1973b); si © inferente ee ind locusul de control, in care rezultatele sunt consecvent atribuite puterii person sau gancof (Router, 1954). Cu cat mai stabile sunt expeetanfele, cu SET TN ott este comportamentul copilului. Sere ees 2 Motvete in sens larg, we refera la un stimul intern, care See eal i comportamentului” (Peterson, 1968, P. 70). In loc S4 Cer Ts potivele in impulsuri glipsite de sens”, modetul psihositussion TT vats valorizeze termeni de evaluari cognitive. Acest lucru inseamna cd cet ae Matin’ altos poztiv uncle rerultate sau circumstange sis fe confere OY" =e ge qucrut astfel stand lucrurile. ei tind sa se comporte astfel incat “ ae + uated eurent® i Pozitive sist le evite pe cele negative, adesea dus o¥ dusi distres a frecvent, generan upd predicyia rezultatetor. Copii ,catastrofeaza” Fe°Y 1. Inferenjele sunt fie perceptiientul corect = ce sar comportamientul core Str hidare Pome gir din lume. Revulile pore deg : sot aC ‘ : : unten career inte. gi ele conduc spre Componayne shidare Sau F sevatd; sau ele pot fi exprimate in Modaii directa a sunt mentinute ca absolutizari (Eu artrep, SM erapeutit Falional-emotivi se rerery ant 2 insotutiste irajionale™, care determing eo im W aie nucleul celor Mai Nevrotive stir Tt ee isperat ele core ile evaluative pe care copilul le are do vid la ideile eva co tude sine se reer poate fi unul de tip evaluare sau acq ¢ 2 invaqat si po pace de sine este WAS tilizeaza in general criterii externe (q ativa ul eset cau a ae aluati lente sau abilitaji sau aprobarea altoray Pentru g unele comportamen 1 rau. in perspectiva de auto: cceplare nu se Fealizeayy evalua pe sine ca bun sat ura cu a fi bun sau rau gi se considera, fie ¢3 Propn, sic generate i ee nore fie ch 0 ascmeniea evaluare este PUr Si sims persoandeste valores ajoritatea copiilor sunt invajagi o Perspectiva epee ee ra inseamna cd invafa s4 ceard imperativ lucruri de | cea aovioneaza pentru a indeplini acele cevinfe: se evalueany = pent auc, i funete de percept suecesului eforturilor lor. Critesile ; aupentnaa-ireliza auo-evaluarea sunt puternie motivante, la fel find general de ary considera propria persoand ca find buna, 5. Shilul de procesare a informajici este maniera tipica de Procesate a informays a copilului, Stilurle distorsionate includ centrarea selectiva a aten nformafii si ignorarea altora; eNtragerea arbitrara a conel sufcieme dt: supraueneralizarea nejustiicata de lao situate la altar amplifies, Sinise! uel situa, dincolo de importanfa reala gi rajionamentul Inte ¢« foul sau nimic, ab sau negru (Beck, 1976), Procesares informatie’ in a stluri conduce spre ignorarea inform unor concluzi false si spre a reactii ex Copiti mici gandesc in aceste modalit mic. tal sau nil 2. de tip © ; Tumea at web mi ca find cer! Pilul SPIE sing €Plare, g, © Obicg: 4. Concep Conceptul erspectiva auto-e¥ perspe succesul @ aus. 4 Proprig fling fig 8 Care le $i scopyi Hiei spre une'e luziilor fir a aves atiei relevante din mediu, spre extragerea agerate la evenimente. Problema este ct: i datorita nivelului lor de dezvoltare. Psihopatologia Pentruasy mariza, modelul cognit; t 7 ul cognitivec, ae o ele copiilor cq rezultind din ; Enitiv-comportamental conceptualizeazi comportame™ AMorsele si ¢6 interacy nsecinjele q tiunea dintre variabil twat in princind ele situationale (in prin? I wa Si te it va ante de Propriile atin, i rea persoanelor Semnificative, asa cum sunt generate ‘atiabile Cognitive uM ini si convingeriy 5 ; + aticus 8 factorii de personalitate (in partic Ih sal 2 Problemele de Sdnatate mentala raportaleWU chiar Figur: - Conform esto, os lal ; entine a ca Ace . 5 cost ler ey Pozifiat CA UN Copil poate Th ttt intro prot 4 Copilul fac 4 = Modelul argumente: 7 per oblema. in ty id urate Modelul argumenteaza a: dat perry ata doar in onto we explorare sist ee em, iticd a tuturor 7 releva urmatoarele a sau Aer emotionala, (by e a din, prob "A Meio problems, in sehim 3 a nick 0 exist 14 nici o problema in realitate ig ed siti Analiza uhteri A ulteriog . une > problema comport ene G) copitul poate sabi” (0 pao problema care Coexista eu, sau aoa d . ; gin situatic le au”, (c) el poate sa nu aia ni chiar tera exeall oarul clementelor situational (a) poo percepe in mod eronat existena uneia . aco de aceste generalitai, de unde pot sa apara proble acpenale lx cop saul iN mediul say Pra eet fete ae cop prta inadecvat deoarece ti lipsese abil ct ju aprecia relevanja informatie: si comportamentului in anti pe i ltor copii consti in faptul c8 nu au abititiile dea injelene wath ene tateapta. Pe de ali parte, copilul se poate comporta Bae eee tional si/ sau comportamental), deoarece a invajat a aa semenea comportament va da rezultate. Acest lucru ins Se Ea copilului ar fi putut fi invafate si menginute datorta expectant oe yorduce la unele consecinte valorizate si la evitarea unor consecinte aversive. $i are pial se poate comporta inadeevat (eX. exagereaza) datoitaachiii inferentelor si iw ior eronate sia auto-evaludrlor si stiluritor distorsionate de procesareainformai care determina direct comportamentul si constituie o problema in sine. larinceea ce priveste situatia in sine, persoanele semnificative din situatie (ex. par sau profesorii) se pot comporta pentru a oferi amorse sau consecinje care wgenereaza” direct comportamentele inadecvate copilului. Aceste reactii pot fi datorate ignorantet. expectanfelor false despre ce comportamente sunt adecvate din partea copilului sau ideilor iatonale despre sine si copil. in final, cerinjele sarcinii si/sau cerinjele de rol intr-o situajie particulara (ex. clasa a treia) pot fi total inadecvate in termenii rezonabilitagit sau pot fi atét de contradictorii sau confuze, incat comportamentele adecvate din partea copilului pot fi imposibile. i poate ate iar ercepe . organiza g10l08 cee ce SE exagerat emo| mediu cd un as inadecvale ale Distorsiuni cognitive in problemele de anxietate ale copiilor aceeasi si la copii si a ile atunci cand extrag este star nigii este in realitate etatile si fobiile @ : nduc in mod logic spre act oe problemele de anxietate si cogniti est inforente i adultii, copiii dezvolta si mentin ant *Mofcnale ‘sau formeaza evalua rajionale care CO! tag eae comportamentale relationate. “ova de a gai rosie, Wine avand in mod tipic 0 capacitate Timitata de a & eee rayne S20 Nerabili la tationamente eronate, ca raspuns Ja comportamenté sunt extremAgadar, este de datorig fieatiY « . ni pilele de personalitate gin ‘ st se M vai 7 pits ‘ jeme de aNictal , Ste de ase, ‘ proble 5 cate faethe Peamente ale parlagior care facititgs mypormasietate copilului, a dle parintilor eqorsitid EOS . 7 copilului | r Jcomportane ntul cof sate priv’ ; ae ee ei copiii edrora li se recomanda interventie t (Kazdin et al., 1995). Acest want na pe parintii lor si caute tratament a nvioanele non-selectate de gop cencetari insica run grup f eace fl up foarte sel i determin’ pe evalente in esant el de intrebari interesante privind validitge, anclor semnificative din lumea psihosocigs iar alti, cu aceleasi comportamente, ny jului o problema? Cand este problema atribuita Copilului Tat mai alte € ay ce parte dint prului cde Pi amentele aleset Apare un numir lor, perso sito pig Eau 1) fa comportame! 2003). ; vail ynuamory 2 copii trimisi la terapie. cise ref cise w arin gi eanentcto 36 jai De ce sunt ul e problema” cop! : : S gant? Cand este Pt i ag al adultului? in multe cazuri, un adult influent (paring nd ce apartine det cel care determing arbitrar daca actiunile copilului Sunt considerate g selem, in realitate, problema poate fi insa in ochii adultului sinu apartine copilului, ae } distorsiuni cognitive determina freevent: parinqii (gi uneori profesorii) sj sidere, in mod eronat, cA un copil are o problema. Una este ignoranta: cea ce inscand cd plrinfi confunda comportamentul rezonabil de adecvat al copilului euo problema, Ei fae acest Iucru deoarece nu stiu mai bine sau pur si simplu au invatat expectante eronate, Ei pot rispunde cu unele comportamente formale (ex. trimiterea la {erapie) sf sau pot reactiona fajd de copil ca si cum acesta ar avea intr-adevar 0 problemi, ésterminand probabil copilul si aiba 0 convingere similara, Oproblema psihosituafionala m, ce constituie toleranta Toleranta sedzuta la frus alti sau evenimentele ext teribil cind lucrurile me Datorita acestor idei, pari SU non-problematice al ‘eis?, sau profesor) este ai serioasd apare ciind paringii au distorsiuni cognitive ‘utd la frustrare fata de copiii lor (Bernard si Joyce. 198!) dl terioare Pot sd fi supere si fi supara; cA este oribil, groaznic stu a fsa et Melee si cd este catastrofal sa fil frusteat ectati CU usurinta de comportamentele problemat? * (DiGinseppe , 1981; Ellis etal, 1966), etiheteo atic si se comporta in consecinta. Dat il de adecvate ale copilului, atunc! dost td rapid si profund inainte de a dese? Daca reactioneaza exagerat la 0 problen 4 doug probleme. una a copilului si e SITt 6 problems = bine se teat acopilul.; ealmente Oa pilului lor, Te atunci existB An AMNICtite Fre yf # bute Copitinich 244 | inambele cast! pericolul este ca AACE! COIL se y, wu vadezvolta probleme de ansiet, ate Sau alte sine ca avi ate probe, ne ca avand ionale priy vind mare ntale problematice rit ol mat amportant moment pentru a include pa e e comps i mn i jeme si se COMPO in Modalitaie. = eee Lifi care g «lor. Atunei cind au expectante in; este atunei cand enin sau exacerbeaza Pentru copiii lor si/sau ale debilitante “ ea au poe eg copilot ile in privinta lor, nereara, judeevate dezvolta practivile parent sietate de comportamente savor exist oY i X arentale, ural enh va bare de ; ‘ale, urmaitoarele cE anate pat Si asociate eu dezvoltare: ican Htarea problemelor de v anxietate la sana ernicilor (Becher, 1971) evte eel mai freeve Se rivet eu fica de e9ee §i ee ere ae de practici parentale se ge inucg sir de difcua elaionate eu anseats pie eres printr-o frees en{a inalta a9 comportamentelor de critica subile et he sl pile evciirea, corectate, moralizare, reamintire, blamarea, chiar gi i S girecta, Paringif ew acest stil, mai degraba decdt sd idemttice si recunoasea Te devirabile, surprind copilul comportindu-se rau si rispund intr-unul v ypar multe dirt modalitaiile menfionate mai sus. Paringii care cad in aceasta capcand ve anice’ oameni destul de furiosi, solicitanti punitivi, Ei au de obicei una din rationale: (1) copii ar trebui intotdeauna si inechivor sa aibs -fommange bune (eX. 9 fie MOUNAL St sd ail performanta) si sa se comporte corect fev. sa fie blanzs, politicost st interesati); (2) parinyii au dreptate intotdeauna, sau cel oritatea in situagic, ayadar copii mu trebuie sa-i chestioneze sau sa fie in Jenvord eu ei; (3) ente ortbal, rersbil gi grouznic cand copiii nu au performante bune, ‘sau chestionea7a gi nuesi asculta pant (4) comportamentele gresite blamarea si vinovatia sunt modalitat eficiente de (5) deoarece copilul ar trebui sa se comporte bine, lauda sau saga copilul; gi (6) copilul gi comportamentul Tul sunt se compond ru sau gregese Sunt rai (Grieger $1 jpadee gcterizat pons! gnite ame! corp je atitudint urmitoar pujin sunt aut se comport rebure pede} management al copilulut, recompensa nu sunt necesare si rst ar copiii care psite deoarece pedeapsa. nul si acelayi Lucru, ayad. Bond, 1983, Hauck, 1967). Capcana perfectionismului este anvietate ale copiilor. De obicei. fiind foarte exigenti ¢ est) capeand igi manifesta acest st solicitant si cu copii HOF SR ceased in % atitudinea conform careia copilul trebuie sa aib’ performants tui tefl cua 3lontatea actiunilor pe care le realizeaza gi considera ¢4 valoarea we ei opi pe. Ca si cometh © are performante bor, este dene . 5 Ye dependenta de performangele inal Te i cil slabe, devin furiost © si mai bune- emele di de asemenea puternice asociatd cu problemele de u ei insisi, parinit care cad in ji lor, Ca si cu ei insisl €! 9 chiar 7 8 chiar il re a tin Hl resping pentru performantele Lm val Y aloroase si adesea ii spun copilululasupra COPUMEGE 3) CUILUNICA. pe care Hee Bune: Deloe surprinzator, a uI> Hu "BSED UL AISe amunjos erepor oad nunuad aznay p nes elumadiros juaues wip wud — auadeaujaueyag, 19 Iporop BA 98 9991 Agar ayeod on jusuede do, ast9 |NUAOL,) pow ido.) resoynfeau ‘pr arsoaet ou, INU 1 ap aqUaK a49pausULaN. aieiaisuy ailuare raueine ww poep “jnd wa Inpuoid fea ap wou vs dun erry mien amiase esd a1eUpHUE, p aueaqunuo.) uaweo plug] 2p BS 11Ad es (Dap 2mgaxy “DHOLeA BILY Y JOA 1OUMIE “ANI ap. UWap 1uns nu Edep Nes auNg sfumUOpsad use NU ErRCT .SOi0|0.4 qUNS NU ED EULURASU ae[d PUI MU He EE i 5 _SuIds94 1) 108 NU BaRP nes uy ear2paausoyy aujiuiry ap viuspusdsg gt ap uUuap ny ys 18 dung alueUTOyIad We Bs 21nq94]" sdudd aIeIAIXUY HUIS nes HO}DUd PAuB] 9p ralszenoy — azssenay/aseNAg, TT TT —__— ——— eee eee eDRUY doudty, syeuonteay UsBuUIAWO:> otiours, qusureyodwe> 2p ewa/qorel SuyiMo) uF OF OP Wy opsuiongond 7 Ti aawL fw nu 18 ereagewas y eA nu 3 499 as Huu nu AS 290d UE Ye t ¥y 28 20140 “jeoueUOY nytagit de discontor, pasa a ata bay UNE of au of identifice g Stig ance pots juts elinicianul 54 iWdentifice MNietateg pct 1a ad yentt fe nistics P rote PENESE IMFO IMC RG « cige ero “tir ei es te scent inferenle ‘fo situatic Vill ulterior ej Calastiaies shred HON Canto it cea anvictatea de disconfor ca 1 Gop realized i ipat pis eres 7 ; ste anticipal i in iss for tul antici paving dnc alse r ur sareitile de ae special sdorite sav incontortabile Sunt Parte yy realizat fa wi si protejati) Sunt CUNOSCUTI Pentru g opin (i te Jasadar o problema de anxictate de sev implicate, dezwalt sseavuti la frustrare este endemicd tg Copii yi cy i sana sea utd ‘ tolerant aba un cot le satiate, copii ist pot genera ansietate ge Pin ose ei a de dintes emotional aceste emotii nepie: aS Ennipiss ¢ forme de distres nou presie yt alte for ¢ disconfort secundard. Copiite ee pte pentru anvietatea de discon Piilor te 2 Nae icra, fa pine de reamintit & ys pentru ceva Ce Pare O respons, wn nj foarte ANNiVs P devel aero ime de sutcrn swale tipuri de disttes emotional ; Screen ee aceet Tse tulburiti emotions clatea de disconfort cond $ 4. Anuictatea Sconfortyl,: sive de Mivtate Jeteste pe ceilalti gi lumea din jur pentru cauzarea di eee a sun pnd la diforie, sau pot adopta atitudin’ depre oe eniaiciacee emoiii pot masea o problema primara de a, disperare yi neajutora de discontort, Multe tulburdn de anvietate La copii au anxietatea de discontort ¢; unele din ele. Cand cititi acest tabel, estz atitudinile anxietayii de disconfort © Sanetute infinita de derivate, © genereaza mediat fobii, ‘4 clement primar Siw secundar, $1 in Tabelul 2, sunt prezentate Important SL vd amintii eX flosofia gi amticul congtient si ed este posibi Lip de weatie este totusi o forta Sanate de simptome de SUNT rarer, Desi implicita, aces obsesii, compulsii gi forme anvietate la, Psihosituationala Metacting Ji eOMportamental © Petsoana (gy A Pehesituational (CBP) accentueaza eee ae d a (in special paringii) in geneza si cee core Mmseamna 4 individu igi util ear’ oe Si comportament) cu alti men 7 fe lor emotionale sau comportamentale: Persoanclor semniticative si fo ‘Ational al Acestora, eel cruciate Bees eth He Droblemene resid de identificat apartenenta prob! al meme! COpiltUi anartin «+ vot dari oramentul ir;ann 0 anxietatii de disconton, ¢, wh y bara a Aidenun N of a stet gua clinicianul sa identificg anya tte pourra aa Ad pate ste PRES IMFOMMAT ng ern itoure; ulterior ef neg, inferente y situafie Viitoare, ulterior ei Catastyy at contort ttc ereeaza anxictatea de disconton C4 1 si igi Cas pat § : san inconfortabile Sunt 6 par caligat edt si oratejat ) sunt cunoseuti pent sicis as o probler Wisco na seat a usta este enilemtica ta gop : mintit ae pentru ceva ce pare o FesPonsabilitate bang c devent foarte anno» Mate, copiii igi pot genera anxictate deg, un copil po cognitive iravionsl distres emotional si aceste emoxii Neplactte » en ee si alte forme de va de disconfort seeundara, Copiitgs lene tue, serene pent annette de distres emotional Sessa i cna Copit Po ean pant la disforie, sau pot adopta atitudini Jor, se pot auto-compatint P 1.0 problema primar: di de discontort real TU ex a de anxietate de ve EMotionale confor, depresive 4 ee mas A de anxieta, i neajutorare. Aceste emotii pot n Nietarg yerare gi Ne. {burari de ansietate la copii au anxietatea de disconfort ca element prima earner preventate unele din ele. Cand citi acest abel ns ear at enaaneenate attutiite ansietatit de disconfor Sunt rte ariculte constient ied este posibilao varietate infinita de derivate. Desi implie Up de ideatie este totusi o fort ce genereaza mediat fobii, obsesj Vanate de simptome de anxietate. acest . Compulsii si forme Evaluarea Cognitiv-Comportamentala, Psi Modelul cognitiy Interact dintte pers Problemelor de hosituationala “comportamental psihosituational Oana (Coy (CBP) accentueazi natu Pilul) si mediu (in Special paringii) in geneza si menfiner inseamna 4 individul isi utilizeazi props (X. patternuri Aindire si Comportament) cu alti mera arile lor emotionale sau comportaments™ ‘Mentele persoanelor semnificative si fom" ramentul irational at acestora, al ore crucial de identificat apartenenta prove ' copilului @partin realmente copilului (e agi adrul z : compo,—_— ~smdS neji 99 anDg) We Nu GO Tuluod au PUDOSIOU O TUNG _ppqreos8 Igo eww es ingot ze oj\inpe arajdwwosuy P puratid a1erarxuy —tusues “I81yasap uyDO out, “antanouay] Juatueo yung “2]1qQUO LNsON| 218990 285 BS 2: aueojes vagy 8 1nd ezeasia swing quedsip vorewoedeout seo nes pILOds eaueqosdez: gS 0 28) es neauA MU 39:12 ECP a}e0q “TuDN] sade EA9 e 9p ajieuljepoU 9 wodns nu 90 e9—9 aony e eo MUIUDg™ —eaLeUTseId0sd pu WeA4A NU Ad £999 DRY L ap eIeIsO4O tiepunaas aun ey" § “eiueiouas gzeajmuig Hueyoqos Hinpe ns — nayuad 9 Agee, RY aucun iq44o ap wie 2 “osasei es ingaut ze #8 eluuajns euodns od ny “oquzeoud “yiquo asa “eke 9 nu eis puyy yneaua nu 90 va egeu 29 yoy asauuiad es ingan 2 4s ssdpad ay ps eyusus (a1epunsas) isaudap a4any “089 ap areyiNuy aourewwosoyisd auuonduig gurus ap vaseiedy 9p ung quns nu pa eyeur eA nudn| rn i “How tue anauvoagy upwies es quo tes seW80 auv9 s0j11do9 vaxeAg gyeoss vy aa v op znyay e098 ey Ruour S048 9: 908 a0 SIEIIRUY 2p ew2yqo4d any 9]. ey ns Se NY “240 eaaIED ruta 1 4y 28 ase ejueandis 18 rm Juod nes eure od asascurd © gs aingan Ny’ aungasy, “vise eodns yod nu binde ayeENUy. -retoioud ' 1 s014p ayeod “y 108 4 aTUIAL Ej daureIUY YoU ag” nes; Sut “EIODS ey HUES ISO} ators, wowenodwo> SOT 8 YEON vy (8 -Fuou wep 9 UN iP NIGIoINUY SIDUIDTGON saudi |, 9youortea| U>uUIAW, w PTTEryday ayy anny! eneoO, usage uy OSL OP H INU, aUD|YORL g VIi comportamentele sale aberaintey say sunt cauzate de compor tamentele, e sin abordarea problemelor de ANNictate pceapa CU o strategie de evaluare CORNItiVeg ‘ gi Griese 1971: Grieger si Abidin, Sr teaZa atentia clinicianutui asupra intra, sup copilului trimis la terapie si ofera 9 seinte si copil. Ea euprinde 0 analiza detal; al copilului, incluzind emoiiile gi atitudinile portamentele $i atitudinite perso, com 7 enitiv- fame psihos, i Pasul 1. Interviul cognitiv-comportay ‘Mtaal, psihosiy : Muatfional cy PANN. Scopar acestui prim pas sunt urmatoarele: (1) de aco i. pre ‘a lui si . © a colecta suficients copil, problema lui si percepyia parinilor Cla suficienta Informatie despre informatie despre rolul parintilor in generarex ate eee re eee i ea si/sa inere: de a descoperi distorsiunile perceptive, atiudivin anes daptative ale parintilor; si ak rai dezadapttive ae plvinilor: (4) deiner duces imine rinfii include urmatoarele aspecte, toate avand o focalizare cows Unterviul ognitivg (2) de a colecta a. problem, hale $i comportamentele 1. O detaliere explicita, comportamental: a aoe a ingrijorarilor si preocuparilor parintitor privind copilul, incluzand frecvenja, intensitatea si durata. Acest lucru servesie la reconstruirea perceptiilor vagi, interpretative si/sau dezaprobatoare, cu unitiq obiective ce se preteaza la rezolvarea problemei, la verificarea perceptiei asupra ,catastrofirii” si la difuziunea furiei sau ostilitaqii manifeste sau interiorizate 2. O explicatie a situajiilor si circumstantelor specitice, in care comportamentul ©” apare. Expectanjele sau regulile (ex. ,ar trebui”) pe care paringii le problematic” ap: au despre comportamentul lor in acele situatii constituie subiectul investigatici O identificare a consecintelor imediate ce urmeazi comportamentului copilului, incluzand specific ce gandese parintii, ce simt sau ce fac ednd copilul se compost i ; Ai i pe atitudinile si comportamentele e& in acel mod. Interviul se centreaza indeosebi pe atitu ie ote glainbibave pot servi la promovarea comportamentelor inadecvate ale eee ine celor adecvate; in acelasi timp, intervievatorul este atent la do eal een n parentale eronate, descrise anterior, si kx impactal acestors relafie cu comportamentul problematic” si in sens £6 pe edt de 4.0 definire a obiectivelor pentru eopile species Pe gaa obiecthe comportamental posibil. Acest lueru ajutd imteriW act peti adecvate; la fel de important, acest lucrt ofera ae expectantelor pentru copil si8 cat si pentru paringi, de a reflecta asp ao ilo regulilor sau cerinfelor din schema cognitiva APU Ty © explorare a modelului general, a teractiun Paint si copil, inclusiv raportul perceput st" explicit. si te de interactit a patter al4. . O explli ative, meto «j_ negative. poritive 31 NPE ilor PO i jun comunicat!! spamenteals Pst Matuieste acelasi nile copilului cumediul actil oa, elementele © emenea, €! cazul paringilo situational cu copilul, Cc ual parintilor. Comportam, da Si frecy, eng dry eNtele tuSemnificaty, juarea variabilelor de persona 1, se Je din mediului ce preced 31 Se succeg e , acest interviu are o serie ge janul (ex. psiholog), ce face (ex. ~Meserig ste practi ‘4 mai bine gi sa ‘cig, > see pig se infeleaga mail bine aS fo fericiti ») : stipe : ge at iva. Be OOMEM re deja le are. Suntem total de acord gy mes route despre informal Pr nei astfel de abordiiri pentru dezvoy. jo discul a ii tuare: Peace 1) in accent ecte si non-defensive. In acelas| a neste, directe $1 non: fe rar i interviului. tarea unel | spre restul continutului ne eee Briasiee erceptiei copilului asupra P' detaliere a ps pil a : a gi ra lems cee) oe intervievatorul ia fiec: A a : “dein” problema. sarinjilor la rand si ina pel aii P ; i aarreterea reclamatile copilului in privinga périntilor lui cate a situaiilor specifice in care apare comportamen i timp, conduce in poate percepe in totusi, el poate considera ca paring: ‘are preocupare a determina perspectiva copilului asupra ei. Nu trebuie trecute eter tul problematic”, Consideram ca in acest punct este deosebit de important a-l intreba pe copil care crede el cd sunt cauzele ce determina aparijia comportament tului problematic. Aceastd intrebare nu serveste doar la objinerea convingerilor despre apartenenta problemei ci si la dezvaluirea atitudinilor de blamare sau furie ale copilului, precum si a percepjiilor asupra motivelor, sentimentelor si ati itudinilor parentale in ceea ce il priveste. La asemenea intrebari se poate raspunde cu ,,Tatal meu ur si simplu nu ma place”. intrebarile ulterioare ca, ,Ce face determine s& crezi acest lucru”. le primeste de la parinjii lui si pot chi: Fi r SA conduca si spre cognitive, Consecintelor situationale Percepute O determinare a comportamentele sale, Ce fa el astfel incat sate + ofera detalii despre consecintele pe care copilul unele restructuriti de copil pentru crede el 8 se simt © Mal exact parintii cand se comporta gresit? Cum Parintii ca = paeearer se) Din nou, aspunsuril ind reactioneaza astfel? Care sunt atitudinile lor? le dezvalui Copilul ca Si conseci € informatii semnificative despre ce experientiaz4 Ine pentru O analiza eo logice pare aries functors ilor Parintilor despre ce fac ei a7 urse di is Fi comportamente| i menea, | tetei rspunsuri cle sale si servesc, de ase! in acele momente- _) ald a gandurilor. atitudini! Arilor si procese!" endutte i ¢ © copil cand g, > dinilor, evaluarilor si p' *Caltastrofeazs at UNH eae emcee Nei cand Parintii il critica? Car Fl nt * comporta in modalitatile identificate. Care SY «te sale re sunt opinesdespre sine — sunt orientate s, cag paar meee Pre acceny, de coping in situatiile stresante sau mae SAU spre ey, 251 incearca it 7 TOvoc, ‘aluare? py: neral, se incearca investiga OVOCatoare 5.4 ©? Existy e 8area B-urjlo, © Sau acest st8 Slovanuy le rl i ii acti Ir De aM confruntat cu situatii activatoare, ciind a Pe care copilul te UNE absente? j A ente? Clioneary €? in ale. eA atunci eg parental. . Si cind primes St Sand este in final articularea obiective| AG este Consecintele 3, Pasul 3: Psihodiagnosticul si stabilirea obi rezultatelor procedurii de evaluare este de general privind rolul pe care fiecare parte il joaca in dit fioferit individual sau in cadru familial. Este de natura eg MoM Si poate Scopul sau este de a ajuta fiecare membru al famiie n somPoramentala amei. si ae, enti tei sd vadi cor exit problemei, si accepte responsabi itatea pentru actiunile sale si sd a face el pentru a contribui la starea de bine individuala saua familie, ectivelor. Descrierea ver i or. Descrierea ve bala sau scrisa ‘ ia Numita psihodiagnostic. Esteodeclaratie Terapia cognitiv-comportamentala, psihosituationala a tulburarilor de anxietate Este de dorit ca terapia cognitiv-comportamentala, psihosituationald a tulburdrilor de anxietate ale copiilor, si includa si parinjii si copilul. Desi poate fi injelept a aduna familia intr-o camera, freevent considerim cd este mat util ca paringi si copilul si fie in diferite momente ale terapiei, 4 fie chemati impreuns cand ae epara nisi copil sunt acest lucru este necesar. Motivele noastre pentru aborda separat P| i ee uy ea a ee a ramiliald si pentru 2 ig (1) pentru a indeparta copilul de presiunea far a erosional a poke pentru schimbare, (2) pentru a comunica paringilor nat si recunoastere rolurilor @) pentru a oferi paringilor un spatiu de comunicare slew ra ‘val penta a Sst lorin problemele copilului si (4) pentru ane ofer nou ini ; cucopilul o serie de aspecte fara riscul de a indepat@ PINT ageutui, interventia Chiar si in cazul separarii parintilor de copil in ari ambele parti PO sul tipic ‘ertv-comportamental,psiositustions ago, 1983) fn meal ovirtat SPE Pe care am descris anterior (Grieger si Boyds Lei abiltai al terapiei rafional-emotive si comporan 'V-com| est MO siderd terapia a S| el consider q port ‘Acest model COnsEET | ie fonds pi e, dar totus! stincte, dup urme cap - suprapuse, dar (ONS cn B rei stadii supraP iti amentala curgéind tret st A, vazufi separat, si ulterior,eb ance! uM ont fost ane , arene 8 rte ra jor cat si in caz ~ ive” ee oa eet ine ely, cog in em pentru parinti, aceste insightur; °° pil ost ci ative semnificative " apie onsecile i oe Ve pent _ “ sale de anxieta prima a ar penne Mropiemele sale de ANNIE In particy. ahtul RECS izared comportamentele copilului, sunt jn, Pe, ae ongtich in u AL e| a arg dupa sine itll tor in Beno cu copilul (nota: modelul ABC din, fe ‘ “ot 3 : - aap OF ine I porta are le au despre sine sifsau copil (ex, treba >) pro re pernte mre fare pe Ct gn maniera in care o fac; , pate spore : din particul ne cu copilul in or (4) aces, 3) uncle se com empiric $i none a le REBT) 3) we ina 8886 COMME inte EMP a doptare Mentinut, astro) AEE conceptual sunt astfel sau Mus G)a plarea Unor atitugig: aa se pel ai a . va avea efecte pozitive asupra performany g analizate. Pe" ea lol a sfonsive (7 no ei ele pot one rationale din Pt una ka aiitudinile lor defensive Cin privinga lor gg comportame en i nen : si a copiluluis (6) ei pot rv nsttuctiVes daca sunt dispus! sa aloce timp si energie si ed A si pot adopta unele mai “ bili acest insighturi, terapeutul utilizeaza tehnicile copitulut) $F est lucru. Pentru a Sta He cera ae aes ue Pe gue Boyd, 1980, 1983). olosite in general CU tur, nu suger’m CA ele pot fi invajate doar intr-o seding, stor ee ee tl ca practicianal s& fae’ efOrturk penta A Se ta acest si nu devind rezistengi, Pentru incepu, transmite Fa ttl parinfii prinsi in capeana criticilor si/sau perfectionismuly; = cma usr 2 terapeuul este prea bland eu copilul Lor si se ingrijoreas e PO igeareaatitudinilor si comportamentelor lor ii va oferi copilului permisiunea de a se comporta rau, lenes sau lipsit de scop. Datorita acestora si altor capcane, in general, depunem mari eforturi pentru a empatiza initial cu ingrijorarile lor. Le facem cunoscut cd, ‘mpartasim scopurile lor pentru copil, dar cd ne temem ca aceste strategii (cu sustinerea dovezilor) mai degraba contracareaza, decat sustin ceea ce ne dorim cu totii. RS ae intelectual si emotional casi adultii, stabilires ig ai dificila si mai importanta pentru ei decat pentru adulti. Cel mai important insigh i mai ight pentru copii este, probabil, constienti ic Sunt modalitafi alternative de rispuns comport: f ee lor tipice (DiGiuseppe, 1981). Acest insight ii ripice. f in conturarea 2c: Pot fi necesare eater amental si emotional pentru problemelt s ajuta sa A exista a $1 cd schimbarea este posibild, ceea ce este o " ne a eee a es Pent acest insight, am gist cd este UIA deserrarca eee ee copii. In educa ‘autermometru, in care diferentele nivel ar ne ee tafic ..emofie/comportamen {cle nivelurilor emotiilor sunt marcate prin cateva punct® stermont riei” ai i fierbere (1999) Puncte ca: rece (0°), cald (25° netru al furiei” pentru un baiat de 12 &" 2 ), fierbinte (50°), foarte fierbinte (75°) " i mae si in special joc de rol, copiluluii , CX. 8h exner@ noe sitet Opi vag Ulu, 4 experientieze, juednd un rol dle £4 Pot exista 2 As; 7 reze Punsurj Ze cong, cine suri iferite si ca snvatate. © ir diferite si cd acestea pot fi invite negati Sative ale emotiilor si comportamenteltaice si conseeintele povitiy, able ° " sht este Conceput s Pe care vst ins Ai mot © rsp, ce fi iveze Duns ay este in fond acceptabila jy Vere Mile rationale, iNClUSiV realizar \ “ listeloy, cul de ro jocurilor si Povestilor si jo ghtul-eheie Pentru Copii este ea 7 _qyeeazaansicttea IOP, Pentru copii my Propriite wy or vent wild in TavarE’ ABCRurilor 1 rol sia desenelor, astiel ine : MAFF, mini — Cnt eg ze - _ em eet ma i seve spre reactiis Siem diterite gina ee pobby. de 8 ani, a fost Tnvatat sa etichetex, . ¢ conduceat spre crizele sale emotionate "andata utilizares 5 cum eandurile lor st De exemplu, ele din gi : kind Pe cele ce i ca, i adecvate si ica spe aaspunstel adeevate Si eare-adue reeompens pens anduri calme: (vezi Figura 2) conduceau Inverventia cognitiv-comportamentala psihosituatj, sihosituafionalé ovata ce membrii familie’ obfin insighturite, ef sunt pre pentru pirinfi, acest lucru implica utilizarea tehnicilor cose et imerventia CBP, comportamentale, de disputare ale REBT si utilizarea altor fara eee smote si comportamentale (Bernard si Joyce, 1984; Ellis, 1962, aa. ale terapiei cognitiv. Wallen et al, 1980). Scopul este infelegerea profundi a lipsei ue loca ne dee npirce si a caracterull Vatamator pentru copil al convingrior lor furdomenste Er cetera ron alrite allan Biles concise oc aa spre devsebire de adulti, copii aprecia7a rar valoarea disput logieo-empirce: el mnai eevent nu au nici o idee cum sa o realizeze si, mai ales tn cazul copilor mai mici de 7, 8 ani, sunt adesea incapabili sd practice acest lucru, Pentru unii copii mai mari teapeutul poate asi modalitaqi mai adeevate de ari invaa ability de raionament cre 1981). in acest caz,terapeutul fer inti inaimte de procesul intervengiei (DiGiuseppe. pilul disputiile empirice si conceptuae. doreste sd construiasca 0 secventé de atitudini rationale itive si comportamente constructive. a si exerseze gi si instruiascé copilul pentru a gandi rational (Grieger i Be Metoda auto-instruirii si copingului rational este central in sess enna in construirea unui monolog rational i, pe care acest Ps diferite momente si pe care si-l poatd utiliza in situatt problema Convingerile rationale sunt puse in limbajul copilui si Pp Practicate prin imagerie, joc de rol cu terapeuttl, & erste ou imediaté si puterniea pentru depunerea efortulul in aceast tr le ti Metoda are cea mai mare eficiensa dacd urmeazi liniile de & (1977, 1985), pentru educarea auto-instruitii verbal ye doar st © nota finali! Nu dorim sa sugeram 4 sunt ul om piciurile ce! ‘ = cearcd s& .elimine Dimpotriva, este un stadiu in care terapeutul inceare® educafie si apoi exerseaza cu co} in mod tipie insd, terapeutul adecvate, raspunsuri emofionale po al copilului alte tefnici, sunt ‘0 recompenst Aceasta re a abilitiilor. 7 Meichenbaum ii cognitive be ive,nd Jann DB iw Gneeet # . a BS (BD URE TENSION att Som ANDI GANE de de mine 7 nei vor ri is . ; Paste nd agreeZe dacd tau not ta sam ay! a simu ce 2 re MICE mei Vor fi furiost pe mine . 2 pacing a eA VOrER oa est lucru ar fiteribil : " 3-ingrijog. Sunt unt rat censuwi ss § Nimeni nu mnt va w ENT EVENIM! 1 Aavea de feut teme sense. 2. Teste la scout 3. A finumit la rispuns e) © GANDURI CALME Emon I. Prietenilor met nu le prea 1. Calm pas cum ma descure la coala 2. Nusmi plage Chiar dacd le-ar pasa, nu ar fi munca, de stirgitul lumii © indeplines 2 Cel mai rau lueru pe care ar face tata, ar fi sa se infurie Si asta nue atit de ru. ii va trece, 3. Chiar dacd vresese aici, tot fac bine alte lucriti, Fro'7s 2 Desenul reastiilor lui Bobby éemotionale si com, Portamentale irationate prin eat include teme de ¢ , ‘ 258 struc multe tehnici posibile. Acestea pot “lurate (eX. s spund unui prieten ¢ * ; 5 eten f est. peri mpl), teme 4 Pricten ca luat un 4 la un test pe eerie rational-emotiva, trainingul rezolvariide ; ul bilitatilor UCCESUH in stad ul de inte : We Inseamng ¢% pac ne 4 C8 pacie: in protic ive eSacenta, “4 Pacientul se descured bine in pr uit MEY Pentru a poner ght FADIA. Pentry Copii mai mari gi pentru as SY Mlosofi care ge Aliza cele in a : Kale prin a-i ajuta si adopte 60" Dlica transsinuars er “"ssituational, Pentru aceste persoane. et