1, Abort Raion We Comp Tulburanite Copitor gs Adotescentiloe 7 Aspecte teoretice referitoare la aplicarea REBT in tulburdrile la copii si adolescenti jn aceasta sce he Vor fi cxaminate fundamente tcoretice importante pe care se bazeash practicarea REBT la populagiile de varsta mica Modelul developmental REBT pentru tulburarile la copii $¢ adolescen{i Fara indoiala, REBT ia in considerare aspectele relationate cu dezvoltarea gi intruneyte criteriile existente pentru stabilirea competentelor developmentale i (Holmbeck ct al., 2003; Holmbeck & Undergrove, 1995; Shirk, 2001; Weisz & Hawley, 3002). Practicienii REBT care Increaza cu copii si adolescenti tind sA se mentina la curent cu literatura in domeniul psihologici dezvoltarii (Vernon, 2004¢), iau in considerare sarcinile si punctele cheie in dezvoltare, relevante pentru problema avuta de un anumit copil sau adolescent si au flexibilitatea necesard pentru a putea alege care din problemele prezentate este prioritara, in functie de gradul in care fiecare dintre simptome este atipic din punet de vedere al dezvolt metodelor de evaluate si terapie cadrul terapie’ |. REBT ia in considerare dezvoltarea in cadrul are sunt adaptate la nivelul de dezvoltare a copilului sau adolescentului (Bernard & Joyce, 1984). Spre exemplu, in REBT se fac putine disputirt ale convingerilor irationale la copi mici de sase ani, realizAndu-se disputiri mai Sofisticate ale convingerilor generale abia dupa varsta de 11 sau 12 ani, Dupa cum se poate remarca in capitolele cari, REBT a fost intotdeauna predat intro maniera multisistemicd $i imotdeauna ia in considerare nevoia implicarii grupului de pricteni, a profesorilor, paringilor si a intrewii familii (Woulff, 1983) in tratamentul copilului. Un aspect final referitor la metodele terapeutice utilizate in cadrul REBT pentru copii si adolescenti se refera la faptul cd acestea nu constituie doar nuantari descendente ale tehnicilor verbale din REBT utilizate cu adultii, cum este disputarea socratica, ci a fost dezvoltat un pachet de instrumente cu metode cognitive, emotionale si comportamentate, activitati si tehnici utilizate cu populaia de varsta mica, prin consultarea cu pro copiilor si adolescentilor. Ellis gi alti teoreticieni REBT (Bernard & Joyce, 1984; Ellis & Bernard, 1983; Vernon, 1993b) au adoptat perspectiva interactionista in conceptualizarea originilor twulbur copi sori Arilor lor si adolescentilor. Dupa cum este reflectat in acest volum, practicienii REBT considera cA tulburdrile emofionale si comportamentele dezadaptative ale copiilor si adolescentilor pot fi cel mai bine infelese in termeni de interactiune intre .persoand” si vatiabilele de mediu (ex. metodele de crestere a copiilor, grup de prieteni), Bernard & Joyce (1984) au caracterizat aceasta perspectiva in felul urmator: Copii demonstreazd modalitati caracteristice de gandire asupra mediului in care tiie: relationare cu ac © si de sta, ecea ce exercita o influen{a asupra mediutui respectiv. In mod similar, situagiile8 Michael E. Bemard, Albert Ellis si Mark Terjesen jor, oferind (sau Ne-oFerind) experieny. ir i i soanel os 7 ral insele modifica atitudinile si comportamentele pers Mie asemenea, recompensand Sau pedeps ing Corespunzitoare de invatare, imbogajind oportunitatile sis dderam c4 existd o relatie Teciproca aprogne Consecinjele comportamentelor in anumite contexte. Considers COO icra incat deviance ve implacabila intre comportamentele inadecvate si mediile peas de cealalta parte. Pare asa: u . i, tind sa conduct sPFe i, si se determine modul in 1m cazul persoanei, fie in cazul mediului, tind s erg adotescentul care necesar ca. pentru a analiza psihopatologia a uw Persoana si mediul interactioneza si covariaza. 04a). Opinii similare exprimate de Bernard (2004a). / cognitive ale copiilor sunt dominate de iratig. Masura in care procesele si conginuturile “poinde de varstd, temperament biologic (ex, Ralitate mai degraba deca al ce include still parental (de ex. ferm/noncferm eae amare a care pain modeleaza si comunica convingeri rationale eae nn east nrcaenfa evenimentelor negative fa viaja lor (ex. divorqul ea aN Coaih ae anrcoe probleme sociale-emofionale-comportamenta- eee a adesea prezinta intarzieri in dezvoltarea capacitajii de a pee fogie in privinta aspectelor afective-interpersonale (ex., au dificultagi in a privi lucrurile in perspectiva, personalizeaza evenimentele negative) si, de aseme~ nea, in dezvoliareaaltorabilitaji de management al emotiilor (ex., relaxare, gasirea unui Partener de conversatie). Ei sunt dominafi de o serie de convingeri rationale incluzand evaluarea globala negativa, toleranta scAzutd la frustrare si lipsa acceptarii celorlalti. Variabile individuale ale copilului Conform teoriei REBT, copiii se nase cu o capacitate innascuta de a gandi irafional si ilogic. Aceasta predispozitie umana isi exercita influenja de-a lungul vieii si impiedica Metoda stiingifica de investigay bar Sd cada de acord in privir a ae Piaget (1952) a Scris cq Pa Omenele afective consti are »COnstiinge;”dari Rational-Emotive si 1, Abordari Rational-Emotive si Comportamentale Pentru Tulburarile Copiilor $i Adolescentilor in scrierile sale, Ellis (1994) dezbate ideea ca i rile I ca forja propensiunii unei pers a a si tari ingerii i 7 eer o gandire icationala si tiria convingerii in cognitiile irationale au o puterniea influent genetic’. pa le Parentale, influenja grupului de prieteni si cultura in care trict erpiii si adolescenfii conditioneaza in mod clar convingerile ace: i i ; escent d stora prin modelare gi comunicare directa. cu toate acestea, tendinja de integrare a convingerilor (fie ele rae cnale sau irafionale) in fenomenologia sau viziunea asupra lumii si masura in care pro omarea cognitiva a copiilor este caracterizata de absolutism nu sunt aspecte invajate ci Geterminate genetic. Dovezile oferite de Ellis pentru a demonstra puterea factorilor gitari asupra mediului, in ceea ce priveste originile gandirii irayionale ale unei as sunt partial regiisite in numeroasele exemple de familii intalnite de Ellis in care doar unul dintre copii prezenta probleme de internalizare sau de externalizare. in aceste fam’ frati ai copilului adus la terapie m constant si nu exi nuite in timpul alti 3 apie nu aveau probleme, in timp ce stilul parental romances ° Seen all a familia ar fi experimentat schimbari neobis- pectiv. Unii copii care manifesta distres si au comportamente dezadaptative au parinti care par sd fie rezonabil de bine adaptati, Sire au atitudini pozitive fata de copilul lor si ale c&ror practici de crestere a copiilor par «fi sanatoase. De asemenea, la terapie nu vin copii bine adaptati, ai cAror ‘inti cu pro- bleme nu genereaz tulburiiri copiilor lor. Cercetdrile (Kagan, 1998; Rothbard & Bates, 1998) indica existenta unor copii cu un temperament dificil, care, datorita comportamen- tului lor frustrant, creeaza literalmente condijii ce genereaza tulburari parintilor lor. Dupa cum a fost indicat anterior, REBT a recunoscut de-a lungul timpului importanta nivelului de dezvoltare cognitiva a copilului in abordarea sa terapeutic’. Din punct de Vedere al evaluarii, identificarea nivelului dezvoltarit copilului permite terapeutului s& evalueze daca problema pentru care s-a prezentat copilul este una trecdtoare si/sau un fenomen natural in cursul dezvoltarii (ex., friea de intuneric) sau daca reprezinta ceva mai serios. Nivelul la care interventia REBT este utilizata (sloganuri rationale, disputarea inferenfelor sau disputarea abstract a convingerilor irationale) depinde de maturitatea lingvisticd si cognitiva a copilului. Terapia Rajional-Emotiva $i Comportamentald recunoaste, altor abordari ale psihopatologiei copitului, c& exist o relatie reciproca intre dezvoltarea mentala si cea emotionala. in momentul in care copiii sunt foarte mici, calitatea experienjelor subjective emosionale este limitata de capacitatea lor de a rationa asupra semnificatiei experientei si de a o injelege. Limitarile cognitive din perioada copilariet mici au frecvent ca rezultat achizigionarea unor convingeri false si irationale despre sine si lumea inconjuratoare, care, dac& nu sunt corectate, pot avea efecte extrem de daunatoare asupra sinatajii ulterioare, Mai precis, copiii isi construiese propriile teorii si ajung la propriile concluzii bazate pe inferenje realizate din cea ce au observat. Conceptia acestuia despre lume este organizata idiosincratic si deriva din capacitatea limitata a copilului de a face observatii si de a extrage concluzii logice. in cazul interventiilor realizate la copii, suntem izbiti de influenja patrunzatoare a ideilor si convingerilor pe care le au asupra emol Jor si comportamentului lor. Aceste convingeri sunt foarte des implicite si freevent rezulta din formarea unei concluzii bazate la fel ca si sustinatoriiMichael E. Bernard. Albert Ellis $1 Mark Terese 10 ind utilizatd ca regula de ..nechest i limita i 1a concluzie fin . Peale eStiongy~ pe dovezi limitate, ulterior se omvingeri, fie ele rajionale sau irationate, cara in ui. Ac si fac parte din cadrul fenomeng) hidarea comportamentul E Lee mic fixate r ntru dorinjele absolutiste refe, eferite formate in copilaria mica, pot de entry aul yeni pute! to-evaluare, Pe face asupra comportamentului ce Ore al copilului, oferind baza P “ : - e la ceilalti si pentru interpretarea Pe care ” ” ; limiteaza tipul idei Incapacitatea de a gandi rational si Iogic & copiilor mici limiteaza tipul ideilor pe care |, arietate de credinje irationale care necesita myy,; _ ~ ti achizitioneaza si adesea intdresc 0 ¥ pentru a putea fi depasite. ae ‘ at © analiza cognitiva a tulburarilor copiilor 3! Ce dezvaluie frecven, convingeri despre sine, ceilalfi si lume, precum 5! procese de rajionament logic ce — fio menjinere sau o regresie la stadiul operational preconcret sila un sistem primitn, F tilor din stadiul operasional preconeret includ < convingeri. Caracteristicile cogni concluzii care nu sunt bazate pe dove. ezi sau 1. Extragerea unor inferenfe arbitrare — care sunt contrazise de dovezi. 2. Abstractizarea selectiva — centrarea pe un detaliu scos din context, ignors gnorand aspectele relevante ale situafiei. 3. Maximizarea/minimalizarea ~ erori in evaluarea semnificatiei unui obiect 4, Personalizarea — tendinja de a asocia nejustificat evenimentele exteri, propria persoana atunci cand nu exista o baza pentru aceasta asociere. soe eu 5. Suprageneralizarea — extragerea unei concluzii bazate pe ev enimente limi: imitate ca numar sau izolate. 6. Gandirea dihotomicd — opuse (ex., bun-rau). tendinja de a plasa evenii ele it ori enimentele in categorii diame ii diay ral Aparifia, in adolescenya. i peratiilor formale a A scenfa, a capacitatilor cogniti i ee cognitive specifice oj ii . mos Fe de Probleme. Adolescenjii de varste mai mici inc ees _ a . . forma de egocentrism, un ideali: 7 fe ' Ff es femeze 9 idealism .naiv” (care nu este diferit d fapt d . nals f fe egocentris:roe 1p Atouchies Raqionab Eanatiye 96 Comparten Juca suleringa privind iamper Hopangh neat p oon copie aan Hh Gt ated teasett Cale vedere in abort conte ae ate peiuttton SUbHiates acest pa pos ta na le Vind yt a atentionarit practierenitor fu stint titeited Jui ca problemele parintc= pai jmit Ee stecnt dls COMNpLENE (1.90, ant veel Pilis a sustinit In mod constant faptul ea cel mai rau luca pe care paringii HE pot ested blameze pent preyelile lor, Blanarea din partea pariniilor ti Naisaca pe copii sd Continue sa se blameze ef inyiyi yi in Gaz unora dintre ei conduce ja mxd inevitabil spre sentiment eronive de anxictate, vinovatie, stima de sine seazu alte casuet conduciad spte ostilitate gi intoleran|a, Ellis (1973e) a seris 6% jace eopriton LOL e} v iw cee spre emolii nepative 51 comportamente deviante a resit pentru cf sa aiuta de obived copilul sa sali reatuned edn ef face ceva care lor te displace indica in mod puternic cA este un individ fara valoare Jind daca ar fi foarte u) gregeste cand se reaningit sat alge tte realest loud Tu ccastd mnanietd neplaenta; gi (0) Ti pouirt 62 a wteyit gi deed merita sa fle sever pedepsit pentru prey mrenti ke modal in cate igi etese copilul, ek iar arata in mod evident copilului ea: J in activity care Le displie Lor gi altor membrii ai prupului lor social; gi (b) este in continuare $i Sf invele sa greseascé mai putin in 4) Ti spun ca annpportat {11 ae sa... Pe anngate TTR INUY yutor (p24 doar €0 necesita SA se Comporte disciplin: {ilor le influenjeazd comportamentul in doud modali Credinjele irationale ale pir principale, Una este prin intermediul emojiilor. (ii devin foarte suparati cand copilul incaled o regula deoarece ei considera ca: (a) tuie SA tie cuminte tot timpul”; (b) Consider c& este groaznic si oribil cand copilul pedepsit pentru 4 m-a infuriat Prvevent par _Copilul meu t sit ~ nu pot suporta acest lucru”, si (¢) .Copilul meu me ntru ea este unt copil ru.” Convingerea c4 niciodata copiii nu tebuie s@ inealce o regula spre acjiuni de disciplinare intense si non-constructive. (Bernard & neu mu este aga tive St P a furie extrema care conduc du Joyce, L984), Alternativ, parintii pot sa utilizeze modalitaji nepotrivite si non-constructive de management al comportamentului copilului datorita ignorantei. Ei considera ca ceea ce fac este intotdeauna corect gi adesea este unica modalitate in care isi pot conceptualiza relationarea cu copiii lor. Comportamentul lor dezadaptativ nu este asociat cu 0 activare emofionala extrema ci este motivat de asumptiile lor ,nejustificate” si ,,invechite”. Bernard gi Joyce (1984) au mentionat ca: Am lucrat cu ediva tati care administrau pedepse fizice copiilor lor de fiecare data cand ii surprindeau comportindu-se gresit. La momentele respective ei nu erau extrem de furiogi desi ¢ posibil sa fi simtit un nivel mediu de iritare. Acesti tati aveau convingerea simpla c& ,atunci cand copiti incalc’ reguli trebuie pedepsiti sever pentru a-i invita o lectie” si utilizau aceasta regula ca fundament pentru a sti ce Si thed in situaii problematice Credinjele irationale ale pirintilor pot deci sé conduca direct la comportament fra interventia unei activari emotionale semnificative. Practicianul poate disputa inuensel E. Bernard, Albert Ellis si Mark Terjesen aptative, firg jonale si adap lug . . j sunt rajiol a. existi —- mod obiectiv masura in care aceste 1 Acest lucru 1 insearmna 6 nu are SFedinge in cons, neat jofionald. Acest lucru nu tt tale, © emo Fee ee i ave acestor conelarer sro persoana valoroasa, Copilyy Pltrunzatoare, abso ee eee ene vdatitsgi de influent a cognitiiig, net gan exempla fin fie ascultator”. Ambele jut convingerilor parentale. meu tre! it una sa fie . jul a mre es iderare pentru a injelege REBT ware a soris freevent desprg necesita a fi luate in cons te un practician RI entale ineficiente, Practicienij Paul Hauck (1967,1977) es la baza metodclor parvntn e numar de convinger, Rey eeetile irajionate care ste acestuia in identificarea irajionale nu doar pentru ct REBT au avut la baz scrierile ee unt lului, care sunt ir ale disfuncn iit :mentul copilulu iluri parentale dis; Unctional, Parentale eronate privind managemet i pentru ca duc la stiluri p ale, Sunt false si nu au suport empiric, ci $ ative st al I nociv al emofiilor neg, fi i au dezbatut, de asemenea, efectu Hauck si alfi autori au dezbatut, ae ci iei parinte-copil si asupra capac 1 : i el parinte-cop! bilitdti sociale gj eae ennai aaa mmetodele de a-i invaja pe copii abilitati sociale si ge metode parentale efic! tii lor de a wtlizg Conform fi ~atternul fer -bldnd (,obedien}a neconditionata in fat STEEN il ferm si non-bland (,,obedient: fl gine lui Hauck, P¢ fe imei ine”) implica un comportament Parental autoritayii combinata cu rene mare a ene copilului sa le chestioneze eee epee copilulu, atacarea personalitii lui, stricter si lpca 0 ofr lun sor (Coy ii mu tebuie niciodatd si-si contrazic& superiorii"), Ca raspuns la eee guunge Sd se evalueze ca fiind nevalorosi si inferiori, considerandu-i FA ‘ey celafsuperors ci vor experientiaanxietate, nesiguranta si vinovajie, dovedinds: on fi evitangi, dependengi si cu un comportament submisiv. ; Convingerile paringilor care constituie fundamentul unui stil parental excesiv de strict siaspru: I. A ma infuria este 0 modalitate eficienta de a modifica comportamentul Copilului 2. Furia ajuti la rezolvarea problemelor, 3. Copii sunt indisciplinagi de la natura sise comporta ca animalele salbatice, Paringii trebuie sd-i bata Pentru a-i aduce intr-o forma civilizata, Sau S8-i contrazicg, . Ca Patinte, am Putey1, Abordari Rafional-Emotive si Comportamentale Pentru Tulburatile Copiilor si Adolescentilor 13 Copiiidinastfel de fam’ ‘ i unilii potdevent,,aiuriqi de putere, egocentrici, infantili emotional si dependenji, au o toleranta scdzuta la frustrare gi evita responsabilitayile. Convingerile parentale care stau la baza acestui stil parental excesiv de permi ingen i nor-solicitant includ: 0 Copiii nu trebuie si fie frustragi ” Toate formele de pedeapsa sunt gregite. Copii trebuie si fie liberi sa se exprime. Cresterea copiilor trebuie sa fie distractiva si usoara. Daca simi cd ceva e corect inseamni ca e corect. Sunt prea slab si neajutorat pentru a sti ce este bine tot timpul, asa cA decid pe moment. ayeeye in cazul practicilor parentale non-bldnde si non-ferme, parintii isi critica sever copiii pentru comportamentele gresite dar nu le ofera aproape niciodata laude pentru comportamentele bune. Ca si rezultat, ei vor avea comportamente cronice de incalcare a regulilor, vor jntimpina probleme cu legea, vor fi furiosi si frustrati pentru cd nu reusesc niciodata sa-si mulfumeasca parintii, vor testa limitele paringilor pentru a-i face pe acestia sa arate ca le pasa. Hauck a notat c& practicile parentale blande si ferme sunt cele preferate si recomandate camodalitate de crestere a copiilor. Parintii care isi cresc copiii in aceasta manierd discuta si se gandesc impreuna cu ei la ceea ce inseamn’ comportamente inacceptabile, se gentreazi pe comportament, dar nu blameaza copilul, stabilesc limite cu consecinte clare pentru nerespectarea lor, stabilesc pedepse relationate cu invajarea regulilor, nu blameaza, Cateodata isi frustreaza copilul daca e necesar, aplicd 0 constrangere rezonabild pentru invatarea auto-disciplinei si amanarea gratificdrii, nu pedepsesc niciodata datorita furiei si frecvent laud copilul si ii arat dragoste. Copiti crescuti in aceast& maniera adesea experientiaza o stare de bine socio-emotionala si au reusite pe masura potentialului lor. Conceptualizarea Episoadelor Emotionale in Cadrul REBT Emofiile negative sunt fenomene psihologice complicate. Ellis (1994) a oferit faimosul model ABC pentru a ajuta clienfii s4 injeleaga rolul pe care gandurile lor jl au in cauzarea tulburarilor emotionale. Wessler & Wessler (1980) au extins modelul ABC pentru a ajuta terapeufii stiajunga lao injelegere mai deplinda acestor evenimente psihologice complexe. La inceputul fiecdrui eveniment emofional, un stimul este prezentat copilului: Pasul 1: Stimulii sunt detectati de catre organele de simt. Pasul 2; Neuronii senzoriali proceseaza stimulii si transmit semnale SNC. Pasul 3: Nu toate senzatiile intra in cimpul constiinfei. Unele sunt filtrate in afara si altele sunt percepute. Perceptia este Pasul 3. Cu toate acestea, percepfia nu esteI il Michael E, Bemard, Albert Ellis si Mark Teriesen parti egale de infor Pe ia pata din x ‘ pene ose on ‘acest punet, toata informa oferita de creier. In acs © replicare ey: oferita de simturi organizata, a realit toata informatia eu’ 0 functie periferica cit 5° < septiainformatiel. Inmajorateacazuriloy, « pee aye prezenta in infOrmatia percens, ject €8 ge urmeaza percepticl: obicei oamenii nu se oprese Iceared sa extragd mai multd inform: 45a inedt o serie de interpretiri sau inferente formatiei. Inferenjele si concluziiy Pasul 5: Oamenii nu sunt doar procesori pasivi al Terenjele pot varia in funcig Ad aU O semnificatie asociatd lor. Concluziile 5 sel ‘sunt evaluate fie povitiy fe indivi e toate in mv Paes importanta livid. Aproape ata ynifiile evaluative iragj Portanta lor pentru indiv ‘ i cu propria viaja. Cognit Hive irationale iv de catre persoana in relat tiv, este absolut nevoie) si evalygy; H impera' : sunt adsolutizari (ar trebui, trebule eas nen qlobald a propciel pers” : fi 4 scazuté a frustrare, : (catastrofare, toleranja scaizutd altora si a lumii). -vesicompo Pasul 6, Potrivit terapiei rational-emotive $i comp¢ evaluative. Ne simfim fericifi, tristi sau furiosi fiind benefic, ameninjator, etc. ; ; ; , Pasul 7- Starile emoionale nu sunt fenomene psihologice separate. Emotiile ay evoluat ca parte a mecanismului de lupta-fuga si au in principal rolul dea Motiva comportamentele adaptative. Emofiile includ asadar nu numai reactiile sistemulyj nervos vegetativ si senzatiile fenomenologice, ci si tendintele de a actiona say seturi de raspunsuri comportamentale invajate. Pasul 8: Raspunsurile, odatd realizate, au de obicei un impact asupra lumii externe, Acest efect poate fi dezirabil sau indezirabil iar feedback- recompensd pentru a intari sau a elimina raspunsurill rtamentale, emoftia urmeaza Cognitiilor la pasul 6, dupa ce am evaluat ceva ca ul actiunilor noastre Serveste ca le comportamentale, Elementele Episodului Emotional: (1) Stimul, (2) Senzatie, (3) Percepyie, (4) Inferenya, (5) Evaluare, (6) Emoie,1, Abordari Rational-Emotive si Comportamentale Pentru Tulburarile Copiilor si Adolescentilor 15 alizate asupra distorsiunil it sunt realiz nilor realitatii. Inferengele eron: jaz i sumijarile exagerate; evaluarea x ate acompaniaza de obicei ingura este insd suficienta pent ari cra pentru a cauza tulburari $a luam un exemplu clinic ipote! pentru a explica modul in care aceste dou tipuri : pemeney ; puri de cognifii functioneaza. George, un baiat de 14 ani, s-a mutat intr-un cartier nou si nu si-a facut noi pricteni. St& cuminte in locul de joaca al cartierului i adole: fa ane et sau. joe ierului in timp ce alti adolescent as baschet. El se simte fi ul s a zl fe foarte anxios si tendinja comportamentala ociata este evitarea. Sta singur sprijinit de un zid, citind 0 carte. Cand ii vede pe ceilalti stand impreunk in apropiere, George se gandeste ca ,.Nu o sa le placa niciodata de mine, 9 sa creada c& sunt ciudat si nu vor vrea sa vorbeasca cu mine orice ar fi". George a extras aceste inferenfe din comportamentul lor. De fapt, ele sunt prediesii despre ce soar putea intampla, dar in realitate nu s-a intémplat niciodal : ‘ Inferentele singure nu sunt tuficiente pentru a produce nivele inalte de anxietate. Unii adolescenti, desi nu George, ‘ot fi foarte fericiti stand singuri si citind caryi, dar George evalueaza situatia intr-un mod negativ si irational, Convingerea sa absoluta si implicita cd Am nevoie de eameni care sa ma placa si sm aprobe” il conduce spre o gandire catastrofica Este groaznic ca nu am pe nimeni cu care si ma joc” si ulterior, spre a se evalua global negativ ,.Dacd nu vor sa se joace cu mine inseamna ca sunt un cretin”. Definirea ,, Convingerilor” in REBT, termenii convinge! umane responsabil de s Convingerile re si sistem de convingeri se refera la acel aspect al cognitiilor Jnatatea mentala si de starea de bine psihicd a individului. onstituie un construct explicativ central in REBT si este important ca semnificajia constructului sa fie pe cat de clara posibil. Ellis (1977) a elaborat teoria ABC (DE) a tulburarilor emotionale ce descrie modul in care 0 persoana ajunge sa aiba emofii negative. REBT incepe cu consecintele emotionale si comportamentale (C) si incearca sa identifice evenimentul activator (A) care pare sa fi precipitat (C)-ul. in timp ce punctul de vedere comun este ca (A) cauzeaza (C), REBT susfine puternic cd de fapt convingerile individului (B) despre ce s-a jntamplat (A) sunt celece ,creeaza” in mod direct (C)-ul. Disputarea (D), una dintre punctele cheie in practica schimbiarii terapeutice RET, implica utilizarea metodei stiintifice a contraargumentarii si chestionarii ipotezelor nesusfinute si non-empirice, precum sia convingerilor imperative si absolutiste (convingeri irationale) pe care indivizii le au despre sine, ceilalti si lume, si care conduc spre interpretari particulare si evaluari privind evenimentul activator. Cand indivizii care au convingeri irationale incep sa-si modifice asumptiile disfunctionale, s& le reformuleze in afirmafii valide din punet de vedere empiric si sa cread puternic in validitatea acestor noi idei, ei fac loc unor noi efecte cognitive (filosofice), emotionale si comportamentale (E). Convingerea poate fi vazuta ca gi un construct teoretic extins, ipotetic, care cuprinde cel putin trei subclase distincte de fenomene cognitive: (1) ganduri pe care un individerjesen 16 Michael E, Bemard, Albert Ellis si Mark Terjese! ganduri despre A de care oment dats) rracte pe care individu, m mai al i us ai t de aco; le are despre A side care este constient la rvingeri mal To) a fos rd cy on gi G3) C01 or ceselor comple individul nu este imediat constient; ne Eschemroe care a viiilor emotion” le poate avea in general (Bernard, Geste 0 sim reactii ale sj B ; activarii oA cand a seris ca schema Al ja Aceastd analiza cdnd a scris cd a evenime $i @ perceptiei, interpretarii, evaluar! comportamentale: ip ntelor anduri si imagini, care pot fi observate ter (8a fi inferate post-hoc din emotiite care Pi siemul de convingeri Ce Sti la bag 3) si iv distinc! relativ dist re ee nconstiente stiente”) 1 Element B din ABC se refer la fenomene prin introspecie de cate individ: (2) Prose si comportamentele individului (w 75) Lor. (p- 2 pa FH Bindurler,emogilr si somporamens bal, Ele constituie cadrul asumptiitor . ate verbal. sunt 2a si formeaz concluzii asupra 4 Convingerite mai abstracte mee ia, BAe A eae ene sa in care persoanele eer pla lor, altora si lumii iderate trasdturi de personalitate a ce observa ca li se at menilor, dar pot fi aes prin acest lucru, ghidess exprimate in ato-verbalzarile oar or realitait sl adeses, prin acest lve client i ile ce afect retar in tipu pean ulterior. Ele sunt inferate di es a8 patternul lor de comportament. De compo! precui insisi si practicianului, a oie cu disperare de altii de ae somenitexre menfin ferm convingerea c& au nev t care exemplu, oameni 4 se bazeze, tind sa interpreteze situafiile findnd cont de Iisa nene cesta ofr secritate personals, de asemenea, ef eautémediisivets masura in care aces eae) - — “ oingerisbaracte pot difrenate pe baza masuri in care reflecta calitayi abe solutiste $i imperative (irationale) sau calitaji relativiste si eee (rationale), Acele convingeri care conduc spre consecinte emotionale si comportamentale auto-vatimatoa- re sunt intotdeauna exprimate in forma de ar trebui, trebuie, comen si cerinte absolu- liste, si sunt considerate irafionale. Ellis, care s-a referit la aceste convingeri ca find o forma de ,gandire absolutista”, a indicat cA oamenii care au abordari si convingeri rigide despre cum ar trebui sau trebuie sa fie ei, ceilalfi si lumea in orice circumstante, au o probal ite tipuri de tulburari, Convingerile care sunt Sunt vaizute ca fiind conditio. exprim conduc spre nacre de circumstante, sunt considerate rationale si In termenii mi mMportamente adecvate. moderate, Benerale condue spre en construct 3 alba ea ar litarea unui comportament a ee i i = ae triste dar care ° 7 Cet niveluri €xtreme ale emotiilor, ene esante 1, uit adecvate. Convinneue n° - Convingerile iration; depresie F Nngerile irationale tional (anxietate, furie sau are), consecinge care1, Abordari Rational Emotive $1 Comportamentale Pentru Tulburarile Copiilor $1 Adolescentilor 7 ccenimente Adee CTT cE cre renyen nes porsoane | >| a faces fearing i cee | j per cede en o fat 3 [neve amotua dears | 2 evar coments OF fo] g [teen | fisireompmana uingerss discontent | & @ |= nevoraabotutd de aprotare | fe ea ae a, (= € | tection [2 7h seetctne etree 5 al 7 secre [ZEEE] E |etcomamnan | P| eB ie, pense tptrare ce 4 poate Jo toterana seavura ta trusteare | = = -\rbunatea pe celBtalt festa 3 | é| furtes | incalcatea egulibo rexel, egeeur + asumare responsabila de yemgere = | nen Tr * ersewa uncipersoane@ Ll | + non-ctuarea aprohini 4 Tist [2 [oiainarcis bgt 3. ¥ [Ltsertmeseconsonaa | 4 [ incresator 33 © | ssumare responsabi 4 3s pameoiareimnentt | EEL) eis 1S a3 impinges asconfor’ | = & B [rtorctaarerapanann |S Preocupat|2e ai & | olan erecta ta usare fy cpa, Bee ea eae BE BL] E | secerareenccntionaas il En 3 al Srumene event § [strana crests inatae JEG] SEW EB ert ene Ficura 1. Relatia dintre convingerile irationale ale copiilor, emotiile si comportamentele lor (Berard, 2004c) psihologic al tulburarilor emotionale si comportamentale ale copiilor si adolescentilor (vezi Bernard, 2004a). Spre exemplu: Trebuie sa am succes. Am nevoie absoluta de dragoste si aprobare. Lumea ar trebui si-mi ofere cega ce imi doresc, confortabil, rapid si usor. Oamenii trebuie sA mA trateze corect gi cu consideratie. Ellis a indicat c& existA un numar de convingeri derivate din gandirea absolutista care contribuie de asemenea la intensitatea problemelor emotionale, acestea incluzind catastrofarea, toleranqa sc&zuté la frustrare si evaluarea globald (a propriei persoane, a celorlalti si a lumii). De exemplu: Este groaznic sa faci greseli. Nu pot suporta sa fiu criticat. Nu pot suporta si fac teme plictisitoare. Oamenii care ma trateaz4 rau sunt rai si meriti o pedeapsa severa. coala e stupida. CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE 8 © stupida. ‘$1 DE ASISTENTA EDUGATIONALA Eu sunt stupid. CONSTANTA CENTRUL DE DOSHMENTARE18, Michael E, Bernard, Albert Ellis si Mark Terjese jrste mici SUN predis, {de de varste 7 dispus) nale, eee jnclud concluzii, predicyij Fils in inferen{es ate. Ca rezultat al convingerilor iratior IMerpretari gregite ale realita{ii (erori 1 em a “se oaaduri al Uneori, inferenfele sunt denumite ganduri 4 Os& fac intotdeauna greseli- Profesorul meu nu ma place. Toate temele sunt plictisitoare at Oamenii se poarta intotdeauna / Sunt un elev fara speranfa. mane supra-centrafi Pe i rama ee iil ecta si de 8 absolutiste cen ‘a copiilor de a se eintele abs aa lor re nfluenfala puternice de Get De exemplu: Spectele nepative e si de emotii, pe exemplu, ei sunt atenti la: ; rsdsejoacecuel. tive ficute de profesorii lor priving © Copiii care nu vor Lom «© Greselile pe care le fac sau com re. erformanfele scolar . Aspectele plictisitoare ale temelor Colegii de clasd care sunt ei out ative ale infayisa i. #Aspectele negative ale infayisie nate ale copiilor includ (Waters, 1982): i free’ nvingeri irafio Cele mai freevente con 1. Este groaznic daca ceilalsi nu ma plac. Sunt ru daca fac o greseala. a ate trel ye vreau. fara efor Trebuie sa primese ce vreau fara efort. en Lumea trebuie sa fie corecta si oamenii rai trebuie sa fie pedepsiti. Nu trebuie sd-mi arat sentimentele. Adulfii trebuie sa fie perfecti. Exista un singur raspuns corect. Trebuie sa cdstig. 10.Nu ar trebui sa astept pentru nimic. Cele mai freevente convingeriirajionale ale adolescentilor includ (Waters, 1982): SPI AAR 1. Ar fi groaznic daca prietenii mei nu m-ar plicea. Ar fi groaznic sa fiu un ratat social. 2. Nu trebuie sd fac greseli, in special greseli sociale. 3. Este vina paringilor mei ca sunt atat de nefericit. 4. Nu pot face nimic. Asa sunt eu si cred ca voi fi asa intotdeauna. 5. Lumea trebuie sa fie corecta, 6. Este groaznic cand lucruri uct 7. Esemai bin 8 eit provociie decay eee 8 Tree Provocarile decat sa risc esecul. ’. x © sé ma conformez prietenilor mei. °. Nupot Suporta sa fiu criticat, -Ceilalti trebuie sa fie 7; ule sd fie intotdeauna responsabili.1, Aborlari Rational-Emotive si Comportamentale Pentru Tulburarite Copiilor si Adolescentilor 19 ‘Anexa A oferd o ai jrationale caracteristice Bernard si Joyce (1984) au oferit un punct de vedere conform cdruia tendinja irationala auto-evaluare globald negativa si auto-depreciere nu este derivata din convingeri cutrale absolute, ca find mai degraba primard. Copii si adolescen{ii care au aceasta : a de fiecare data cand se confrunta cuo serie de evenimente negative, fie ele gresel Neer! sau nedreptii ale zilelor ,,proaste”. O analizd factoriala a Scalei de Irationalitate a Copilului si Adolescentului (Bernard & Cronan, 1999) a evidentiat -Auto-evaluarea Globala Negativa” ca fiind unul dintre factorii ce reprezinta diverse paternuri de gandire irationala ala de Trajionalitate a Copilutui si Adolescentului (CASI) (Bernard & Cronan, 1999), validata pe 567 de copii si adolescenti, a delimitat, printr-o analiza factoriala pe componente principale, patru dimensiuni distincte ale irajionalitajii copiilor (coeficientul Alpha Cronbach, coeficientii de consistenta interna apar in paranteze): Irajionalitatea total 90), Auto-evaluare globala negativa (.84), Intoleranja la Reguli Frustrante (82), Intoleran{a la Frustrarea Legata de Munca (.72) i Cerinte Absolutiste pentru Corectitudine (,60) (vezi Tabelul 2). Cei 28 de itemi din CASI (vezi Tabelul 1) sunt formulati in termeni de afirmajii, iar copiii si adolescentii exprima masura acordului au dezacordului cu acestea utilizand 0 scala Likert cu 5 puncte, de la 1 la 5 (1=puternic dezacord, 2=dezacord, 3=nu sunt sigur, 4=acord, 5=acord puternic). Alte analize statistice ale CASI au aratat cA: Irajionalitatea Total a corelat cu Anxictatea Trasatura (40) si Furia Trasatura (.38); Auto-Evaluarea Globala Negativa cu Anxietatea Trasatura (55); Cerinjele Absolutiste pentru corectitudine cu Anxietatea Trasttura (.27); Irajionalitatea Totala a corelat cu evaluarile profesorilor asupra tulburarilor emotionale ale clevilor (.30), pe cénd Intoleranja la Reguli Frustrante a corelat cu evaluarile profesorilor privind efortul limitat depus de elevi in munca scolara (32), problemele comportamentale (.30) si cele emotionale (.27). #4 a problemelor frecvente ale copiliiriei in termenii credinyelor Teorii Cognitiv-Comportamentate Inrudite Practicienii REBT care lucreazi cu copii si adolescenti sunt constienti de teoriile si tehnicile cognitiv-comportamentale complementare (abordate ulterior pe parcursul capitolului) care ajuta la definirea aspectelor aditionale ale procesarii si functionarii cognitive a copiilor si adolescentilor si care influenjeaza sanatatea mentala a acestora. Rezolvarea de Probleme Cognitiv-Interpersonala Abordarea Inadaptarii in timp ce REBT considera credintele irationale si distorsiunile procesarilor cognitive -a fiind sursa tulburarilor copiilor si adolescentilor, alti teoreticieni CBT au perspective liferite si considera problemele emofionale ca rezultand dintr-un deficit al cognitiilor20 Michael E, Bernard, Albert Ellis si Mark Terjesen re ale Sealet de Irationalitate a Cy, ; ipale ly ci TaBeLuL 1. Rezultatele analizei componentelor prim 4 si Adolescentului (Bernard & Cronan, 1999). torial = 7-4) (inearcare a 5 it de di Factorul 1, Auto-evaluarea Global Negat daca nu as 2 persoana atal Isperata. (.69) wy daci . ect in jurul me Oamenii s-ar purta mai coreet in jure 2 meintere 2. std si neinteresama, ( ¢ 66) gana anos " 2) 6. Sunt un ratat dac& nu am succes. der c8 sunt 0 PEFSOMT ine salt ma respinge. ( 61) 10. Cand lucrurile sunt plictisitoare, © eva nu este de 360 ©. (59) 14. Consider ca sunt far valoare dacd cineva AT ai usoare. (+ 2 rsoana fi bo, Jucrurile din viata der cf asta arald €€ PETSOINA LR sper i ‘sau tensionat, Cons! 18. Daca nu as fi asa slal ‘ 22. Cand sunt nervos, inconfortabil sunt. (59) . 25. Consider ea sunt un mare prost ea 28. Consider c& sunt fara speranta cénd = i tran Factorul 2, Intoleranfa la Regulile Frustr ine si sa respe' 7 0 <4 ma comport bine $i S ee ance faa colegi care intotdeauna respect regulile si sae t ‘ a 7) Nepenn tc el) : ile gi smi . (A ui sd fiu nevoit s& respect regulile i 7 23. Este groaznic s& fii nevoit sa te comporgi bine tot timpul. (.54) eb 26. Oamenii nu ar trebui sd respecte intotdeauna regulile si sa se comporte bine. (.51) Factorul 3, Intoleranfa la Frustrarea Legats de Muned (incarcare factoriala = 2.0) sa fac un lucru important, (.57) c st nd nu reuses resping. (46) ii mi (incarcare factoriala = 3.9) .ct regulile (.67) 1. Cand incep s4 obosesc facand tema, ma gandesc ca nu ar trebui s-o mai fac deloc, (56) 5. Cind devin frustrat cu o tema care este grea, mA gandesc cA este nedrept si ci nu ar trebui si lucrez mai departe. (56) 9. Cand ¢ timpul sé incep rezolvarea temelor, ma gandesc cA am nevoie de mai mult timp ca sa, intru in dispozitia necesard. (.50) 13. Cel mai rau lucru in viaga este sd trebuiascd s& lucrezi la ceva 17. Este chiar groaznic sé ai multe teme de facut, 43) 21. Ceea ce consider eu ca este imposi iposibil de suportat est it ini pri detapt mn puca dane a Portat este sa fiu nevoit s& fac sarcini Prin casa cand Este groaznic si ai multa treaba de facut sis nu ai su Plictisitor, (.48) ficient timp s& o faci. (42) sa lucrez intens,J abontont Maginnis t wiative 9 Conia Je He wavile Coptilor gi Adolescengitor 21 gave auto ObIECE PrEZeHEE Ta eOpLAL bine adaptagh Saaee C2290) aH leo tient mnele abilitagy ps ivnck, Platt 9 Shure (1976) i ; Hr re zolviaren ¢ prnptenne. € ereotiten Lon ea contrat pe dezvoltared unor forme pathon ale acentor oitiag ot Pe corelaren lor cu psihopatotogia infantila, Cercetare jtentifieat a setio de abit in rezolvarea problemelor sociale care in mod consecvent {usdaneA POPULATE CU Psibopatolopie de populagia a ait re co ou ae OperiLo W fost pasirea Unet soluji alternative (ex., numarul de sotutit diferite pe eae Un eopit Te poate penent pentru a resolv o problema praca qpeettiea), O a doud abilitate foarte importanta, pandirea asupra consccintelor, masoara jbilitated copiilor de a prezice consecintele sociale sau rezultatele actiunilor lor. Odata fe copii pot genera solu yi pot prezice consceintele, ur importante sunt abilitated de wanticipa problemete yi impleny aceste probleme, Spivack gi colegii sai le-au denumit pdndire Cercetirile au superat ed {merpersonale de rezolvare d cle abilitayi ce par a fi wurea une: solujit pentru ijloace-seop”. cerearile de a-i invaja pe copii abilitati cognitiv- © probleme pot duce la niveluri mai scazute ale emowilor ive gi spre Comportamente mai adaptative (Urbain gi Kendall, 1980), Aceste abilitati de rezolvare a problemetor pot fi efici modelului episodului emotional a lui Wess poate Sd apard dupa inferent ate din mai multe motive in contextul yi Wessler. Rezolvarea de probleme : i nojie. Cei ce rezolva ficient probleme nia emotii disfunctionale mai puyin frecvent deoarcce (1) igi distrag atentia de la cognifiile evaluative gi ca urmare indeparteaza emojia — atat timp cat cineva se gaindeste cum sa rezolve 0 problema, este mai putin probabil sa intreyina ide: catastrofale si prin urmare sa devind tulburat; (2) reze Ivarea problemelor sociale poate sa aduct Solufii pentru modificarea evenimentului evaluare sau pot expe ctivator gi sa elimine problema de la inceput; 7 3) rafionamentul asupra solutiilor alternative poate sa ajute persoana sa-si modifice evenimentului negativ. Pe pilitate mai mica de soanele care cred ci au mai multe optiuni au 0 considera evenimentele ca fiind groaznice sau catastrofice. Tulburarile Comportamentale ca Deficite de Mediere Verbala O varietate de tulburdri ale copiilor si adolescentilor (de ex. agresivitate, hiperactivitate si impulsivitate) au fost caracterizate in literatura CBT in termeni de deficite de mediere verbal, Comportamentele necorespunzatoare (tendinte comportamentale excesive sau insuficiente) sunt considerate ca derivand fie din rationamentul prea rapid al copilului, fie din lipsa acestuia. Meichenbaum (1977) a caracterizat stilurile de gandire ale copiilor in termenii a trei deficite mediafionale: (1) ei pot sa nu injeleaga natura problemei sau a sarcinii si atunci nu-si pot da seama ce mediatori si produca - 0 deficien{a de ,injelegere”; (2) ei pot avea mediatorii corecti in repertoriu dar pot egua sa-i genereze ‘in mod spontan sau corespunzator — 0 deficien{a de ,,generare” ; si (3) mediatorii pe care cop! ii produc pot sd nu le ghideze comportamentul in derulare - 0 deficienta »mediationala”. Exist dovezi conform cirora strategiile verbale de auto-control pot fi utilizate de catre copii pentru a-si ghida comportamentul in derulare (Urbain & Kendall, 1980).esen si Mark Terie 22° Michael E, Bemard, Albert Ellis si Ma ilizate pentry , re sunt utilizate p It Ben, uezii Mai yo, ot ‘Ale fetay, °etiviy auto-verball# volta si pentru a de Programele cognitive de tratament prin ice in eatamentl ny a eee ey aa i rocesele implies deficit atentional si hipe a rationament reflectiv, incluzan mo tulburres de ei copii abi i tulburari comportamentale ea (Loelinat etal. * par sa influenteze inferenjo a (Hinshaw, 2000) si cee aceste program reind impersonala sau intetper, fi utilizate in situatii eae inigiald cu 0 SA de copil (Pasul 4) la confrunta tera ilu na va mai yy arcinii, copi | SUbestin iat specific ere notional care probabil ap MY i bilita resul iva imttng en A fy difcit, Oda echipa eu aba spec See eae sor ing si asi © perfor resursele sale de copi | ci freeventa cu care. lus, ciind deci frecventa cu Cetin ienti ior (Pasul 6). In pI ti, reducdnd ectiva rezolvarii oll experientiat anterior (Pa + guto-perceput, c& att perspectiva re 4 Cognit poker ecu eerie poste obser aii verbale tind sé Sublinieze soiyin copilului nu sunt satis. i perspectiva medierii j adolescentilor, in timp ¢. RER interpersonale de a nba tulburarile copiilor si a i ramentale pi cognitiv-compo emojionale. melor emof ic orientat spre rezolvarea problen este putemic ori 4 luc REBT Versus CBT erpozabila cu CBT la copii si adolescenti? Nu intocmaj ae ce awe ca atmo in lucrarea eae Ther fae i ee Similarities ine eee Nae cee paiien RET pone oe regula cu lien re rae emt RE peel a profund, o perspectiva umanista, are ca obiectiv modificari Profunde ¢: Cognitiy, in Senerg ential est, tiv inteligent accent filosofiy ide lunga dura aya clientii ‘4 renunte la orice iin locul acestor evaluari Sa-gi Evalueze dog le secundare Precum 5 cele primare ale anxietatii, furiei ici. ulti adolescengi inteligengi, Poate ai riguroasa a metodei stiintifice s4 nu mai Mentionam Majoritatea “preferential, say terapia stor lucr uri (in special le ganuri de coping al dteva capi ; alos sli se ofera slo a i Ole utter an ind « erioare fncurnieti ¢ “ed in acest Vingerj rationale © cartii) si Sunt incurajati si1, Abordari Rational-Emotive st Comportamentale Pentru Tulburarile Copiilor si Adoteseentilor 23 Terapia cognitiv-comportamentalit subsumeaza o varietate de metode care incearca moditicares conjinutului si proceselor cognitive ce sustin comportamentul problematic. principala diferenta inte CBT si REBT este aceea ca CBT nu urmareste sa modifice filosofia de ansamblu si lumea asumptjiilor clientului prin utilizarea metodelor dis yutarii a altor forme mai didactice de ‘discutii directe si psihoeducatie. Se pare c& cBT este mai centrat pe problema (sau pe comportament) si defineste scopurile tr tamentului fn termeni de Schimbari comportamentale specifice. REBT considera problemele portamentale ($i emotionale) ca simptome ale unui sistem subiacent de convingeri sidera cA o solutie RET eleganta este acceptata A si condisionala com fe constituie nucleul inadaptarii. Se cot atunci cand clientul a adoptat o perspectiva mai fle: bila, relativist: ‘a vielii. care se manifesta printr-o abordare mai obiectiva si bazata empiric dea emotionale compatibile cu realitatea si prin comportamente supe gata realitatea, prin react fanetionale, orientate spre SCOP. O solujie CBT eleganta implica achizi jonarea strategiilor cognitive st meta-cognitive pentru a face faja unei probleme curente Cl, de asemenea, pentru a face faja unui sir d situatii stres are pot sa apara in vitor. Aceste strategii generale si fundamentate Spnceptual implica educarea pacientului sf gandeasea (si s& se comporte) mai reflectiv ; sa adopte 0 abordare mai s viematica, de tipul celei centrate pe rezolvarea de probleme * gificultagilor viel Dupa cum este subliniat in Rational-Emotive Therapy and Co. 1984), REBT nu este doar o forma de tratament (sau training) psihologic and metode cognitive, emotionale $i comportamentale ste, de asemenea, imbinat cu o teorie jnteractionista a viesonalitagii umane si a tulburarilor de personalitate. REBT subliniaza faptul cA oamenii, achizitionat limbajul si internalizarea acestuia, nu experienyiaza “anduri, emojii sau comportamente in stare pur Ceeace noi(aproapein duri, emofii si comportamente par in mod invariabil sa fuzioneze eandurile influenteaza emotiile si comportamemtele, mentele iar comportamentele influenteaza auit ameliorarea moderata a simptomelor area unei largi nu doa ne gnitive Behavior Therapy (EM comprehensiv gi multimodal — a (nue doar strict cognitive), REBT mai ales dupa ce aproape niciodatd g mod arbitrar) munzina gan gist interacfioneze, in aya fel inc Spotile influenteaza gandurile si comPOrAS si emotiile. Agadar, pentru a obtine 5 a personalitajii, REBT incurajeaz’i utili vite tehnici cognitive, emotionale si orientate SPe comportament. Se considera c& esicei mici, datorita stadiului lor de Yezvoltare imatur, sunt in mod special influental! de ile si comportamentale, ¢i sunt foarte susceptibili la abordari didactice, la alte tehnici cognitive. Unul din principalele ; anita cititorului cum sa inteleaga sis copiilor si adolescentilor. gindurile cit si transformarea profund varieti tehnicile emotions persuasive, de oferire de jnformayii sau desi nu singurul, este de a- scopuri ale cdrtii, atea cognitiva la schimbare a utilizeze susceptibilit