LP5 Gineco

LP5.
Patologia aparatului genital

feminin
M.D.PhD. Oana Cristina Voinea
2
LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022
Patologia aparatului genital feminin

• 1. Hiperplazia simpla fara atipii de endometru
• 2. Adenomioza
• 3. Sarcina tubara
• 4. Mola hidatiforma
• 5. Carcinomul de col uterin
• 6. Chistadenom papilifer de ovar
• 7. Mastoza Reclus
3
Hiperplazia simpla fara atipii de

endometru:
Etiologie: Hiperestrogenism (endogen/exogen)
• Balanta estro-progesteronica alterata
• Cicluri anovulatorii (SOP)
• Obezitate
• Hipercorticism (via hyperandrogenism) de diferite etiologii
• Tratament prelungit cu estrogeni
• Tumori ovariene secretante de estrogen
• Hipotiroidism (scad SHGB)
Apare in jurul menopauzei
Clinic: meno/metro-ragii
Imagistic: Ecografia transvaginala poate aprecia grosimea
endometrului si necesitatea unei biopsii.
La femeile postmenopauza, ce prezinta sangerari vaginale,
riscul de cancer este 7% pentru un endometru cu grosime > 5mm,
si 0,07% pentru endometru < 5mm.
La femeile in postmenopauza, fara sangerari vaginale, valoarea
prag unde riscul de cancer creste semnificativ este 11 mm (1,1cm).
4
Hiperplazia simpla fara atipii de

endometru: Macroscopic
• Mucoasa uterina este
ingrosata focal sau
difuz (>5 mm cat este
normal in perioada de
proliferare), rosiatica,
sangeranda,
consistenta moale.
• In hiperplazia simpla
(glandulo-chistica)
dilatatii chistice se pot
observa cu ochiul liber.
• Hiperplazia poate
aparea si in contextul
unui polip endometrial.
Extreme cystic endometrial hyperplasia
5
Conform OMS hiperplazia endometriala

poate fi :
90% din hiperplaziile fara atipii (simple si complexe) pot regresa spontan.
6
Hiperplazia simpla fara

atipii de endometru:
Microscopic
• Proliferare glandulara tubulara, cu
glande de talie variata, forma usor
neregulata, unele dilatate chistic.
Epiteliul glandular este unistratificat
sau speudounistratificat, cilindric in
glandele nedilatate si cubic/aplatizat
in cele dilatate chistic.
• Celulele au citoplasma amfofila,
activitate mitotica redusa, fara
atipii.Corionul este dens celular, bine
vascularizat, cu sau fara sufuziuni
hemoragice. Celulele stromale sunt
rotund-ovalare, uniforme, cu
citoplasma indistincta si activitate
mitotica variabila
7
Hiperplazia simpla
fara atipii de
endometru:
Microscopic
8
Forma complexa se caracterizeaza printr-o mare proliferare glandulara si stroma putina.

Mitozele pot fi prezente sau pot lipsi. Raportul glande/stroma e considerat mai mare in
forma complexa decat in cea simpla
Glande aglomerate, de forma neregulata, ramificate ,, inmugurite’’ cu excrescente
papilare sau pseudopapilare si stroma putina intre ele (aspect de glande,,spate in
spate’’). Pot exista atipii citologice ( hiperplazie endometriala complexa cu atipii)
9
Adenomioza (Endometrioza interna)

• Definitie: Adenomioza reprezinta endometrioza murala in peretele muscular
al uterului cu prezenta de mucoasa uterina ectopica profund in miometru (la
mai mult de 3 mm de jonctiunea endo-miometrului) ceea ce poate determina
hiperplazia musculara difuza a uterului; apare la femeile de varsta fertila
• Existenta ectopica a glandelor endometriale in alte situsuri, altele decat uterul
desemneaza endometrioza externa (in ovare, parametre, salpinge, peritoneu,
cicatrici de laparotomie, ombilic, apendice, fundul de sac Douglas.) Au fost
descrise cazuri de endometrioza pleurala, ganglionara, pulmonara, renala si
osoasa(rar). Boala regreseaza dupa menopauza.
• Etiologia este necunoscuta. Diverse teorii: cresterea activitatii endometriale
reflectand extinderea in profunzime a zonei bazale a endometrului in
miometru; hernieri ale mucoasei uterine printre fibrele miometrului;
implantarea unor celule endometriale in cursul eliminarilor menstruale. etc
• Clinic: asimptomatica, dispareunie, dismenoree, dureri pelvine, infertilitate
10
Adenomioza: Macroscopic
• Adenomioza afecteaza mai ales
peretele posterior uterin.
• Acesta poate avea aspect normal
sau marit de volum.
• La sectionare miometrul este
ingrosat, cu aspect trabecular sau
spongios, cu multiple zone rosiatice
de talie mica, unele cu aspect
chistic-hemoragic (,,chisturi
ciocolatii”)
• Adenomioza poate interesa si
leziunile nodulare leiomiomatoase.
• La pacientele in varsta uterul este
atrofic in ciuda focarelor de
adenomioza.
11
Adenomioza externa: Macroscopic
Endometrioza peritoneala
Endometrioza ovariana
12
Endometrioza…
• Durerea – aspect atipic (2/3din paciente)
• Infertilitatea – 2/10 sunt clinic silentioase
• Viata sexuala – ½ acuza dispareunie; 2/3
intrerup viata sexuala – 3/4 Evita contaxtul
sexual
• Productivitatea – 1/4 absenteism din cauza
severitatii simptomatologiei;
Endometriosis affects 10–15% of all women of
reproductive age and 70% of women with
chronic pelvic pain
13
Adenomioza–Aspecte microscopice
• Printre fibrele musculare netede din grosimea
miometrului, la mai mult de 3 mm de
jonctiunea endo-miometriala si observa
glande endometriale de forme si dimensiuni
diferite, inconjurate de o stroma
citogena/dens celulara (formata din celule
uniforme, fuziforme sau rotund-ovalare).
• Glandele endometriale sunt tapetate de un
epiteliu glandular cilindric, uni sau
pseudostratificat, inactiv sau usor proliferativ.
• Aspectul secretor al glandelor din focarele de
adenomioza se observa in sarcina sau dupa
tratament progesteronic.
• Tesutul muscular adiacent focarelor poate fi
hipetrofic.
• Uneori se observa depozite de
Glandele endometriale tapetate de un
hemosiderina/siderofage intra sau epiteliu simplu cilindric
periglandular. Poate exista hiperplazie
endometriala simpla (glandulo-chistica)
asociata.
14
Adenomioza–Aspecte microscopice
Stroma citogena
Hipertrofia fibrelor musculare netede
adiacente
Siderofage intraluminal
15
Adenomioza la nivelul trompei uterine
Endometrioza= tesut endometrial ectopic, este supus actiunii hormonale ->

sangerare si sensibilitate crescuta la menstruatie
16
Sarcina tubara
• Definitie: o sarcina ectopica
(extrauterina) cauzata de
implantarea ovulului
fecundat in afara cavitatii
uterine (95% din cazurile
de sarcina extrauterina au
localizare tubara).
• Alte posibile localizari ale
sarcinii ectopice: ovar;
cavitate abdominala, col
uterin.
17
Sarcina tubara
Conditii favorizante:
• Salpingita cronica (aderente ale mucoasei)
• Malformatii salpingeale
• Motilitate tubara anormala
• Endometrioza salpingeala
• Leiomioame uterine
• APP chirurgicale pelvine
• Infertilitate in antecedente
18
Sarcina tubara: patogenie

• Nidarea oului se realizeaza in epiteliul tubar, trofoblastul penetreaza si
invadeaza peretele tubar.
• Vilozitatile coriale se dezvolta printr-un proces concomitent de histioliza a
tesutului invecinat si proliferare trafoblastica; atunci cand intalneste
vase sangvine duce la hemoragie (clinic poate aparea metroragie cu aspect
negricios dupa o perioada de 1-2 luni de amenoree), insotita de dureri
abdominale din cauza extinderii hemoragiei si in cavitatea abdominala;
• Sarcina tubara este cea mai frecventa cauza a hematosalpinxului (sangerare in
trompa) si aceasta se produce si in interiorul sacului gestational;
• Hematosalpinx + subtierea peretelui trompei prin histioliza ce insoteste
proliferarea trofoblastica, in luna a doua-a treia de sarcina, peretele
trompei se rupe ducand la hemoragie abdominala severa= urgenta
chirurgicala!
• Daca implantarea oului s-a produs la nivelul istmului trompei, efractia
peretelui salpingeal are loc mai precoce(in primele 6 saptamani de sarcina).
19
Sarcina tubara: Macroscopic:

• Salpingele este marit de volum,
cu perete subtiat si congestiv sau
infiltrat sanguin si acoperit de
cheaguri, putand prezenta
orificiu de efractie cu perforarea
completa a peretelui.
• Pe sectiune se observa lumenul
ocupat de un cheag sangvin ce
contine resturi ovulare, uneori
putandu-se evidentia si
embrionul.
• In prezenta unui hematosalpinx
masiv identificarea produsului de
conceptie poate fi dificila.
20
Sarcina extrauterina: aspecte macroscopice

21
Sarcina tubara: aspecte microscopice:

• Peretele salpingelui este mult subtiat,
datorita atrofiei peretelui muscular.
• In lumen se identifica cheaguri fibrino-
hematice, vilozitati coriale (formate
dintr-un ax conjuctivo-vascular marginit
de strat de celule cuboidale –
citotrofoblastice si un strat extern de
celule mai mari, cu citoplasma eozinofila
abundenta si numerosi nuclei –
sincitiotrofoblastul) si uneori structuri
embrionare.
• Vilozitati coriale pot fi distrofice.
• Mezoteliul salpingelui poate avea aspect
proliferativ cu formarea de papile si corpi
psamomatosi (calcificari concentrice) ca
reactie la efractia peretelui tubar.
• Faldurile mucoasei tubare sunt
comprimate de sacul gestational
22
Sarcina tubara: Microscopic:

23

24
Mola hidatiforma Mola (lat.)=conceptie falsa

Hydatis (lat.)= picatura de apa
• Definitie: boala gestationala trofoblastica determinata de o fertilizare

si implicit gametogeneza anormala, caracterizata printr-o proliferare
si maturare aberanta a trofoblastului cu formarea unor vili corionici
degenerati hidropic si grade diferite de proliferare trofoblastica
• Mola poate fi completa (totala)

• partiala
• invaziva (mola completa in care vilii penetreaza adanc
peretele uterin, de obicei fara a-l depasi; invazia vaselor poate duce la
aparitia de noduli trofoblastici la distanta, cel mai frecvent la nivel
pulmonar, fara a degenera malign)
• In unele cazuri poate degenera malign intr-un coriocarcinom

25
Mola Partiala Mola Completa Coriocarcinomul

Ovulul normal este • Un ovul gol “empty egg” Apare in 2% din cazuri
fecundat de doi este fecundat de un dupa excizia
spermatozoizi-> spermatozoid care isi chirurgicala a molei
duplica AND-ul sau
triploidie; • ovul gol fecundat de 2
complete
- Fatul supravietuieste spermatozoizi(dispermie = tumora maligna
cca. 10 sapt; /diandrie)-> genotip invaziva cu punct de
- Histologic se gasesc vili 46xx in totalitate de plecare in vilozitatile
normali cu vase sanguine origine paterna molare
cu hematii nucleate, vili - Embrionul moare precoce
hidropici, fragmente inainte de a se forma
fetale; circulatia placentara
- 2% dintre molele complete
- Nu se transforma se transforma in
tumoral in coriocarcinom
coriocarcinom - histologic: vili hidropici,
fara vase de sange, embrion
absent
26
Mola hidatiforma:
Factori de risc:
• Varsta (<15 ani sau >40 ani)
• Rasa asiatica
• Antecedente de sarcina molara
• Carenta de vitamina A (concentratie adecvata permite dezvoltarea
embriologica normala; celulele embrionare exprima o densitate variabila de
receptori pentru vitamina A, care trebuie sa se gaseasca in concentratie si
configuratie biochimica cis/trans adecvata)
Clinic:
• Sangerari vaginale aparute in sem I sau II de sarcina
• Marimea uterului inadecvata pentru varsta sarcinii
• Semne de “sarcina toxica”: HTA, edem, albuminurie
• Eliminarea de celule molare este semnul patognomonic ce precede avortul
Complicatii:
• Coriocarcinom (dupa mola completa)
• Hemoragie uterina
• CID
• Perforatie uterina
• Embolie pulmonara
• Infectie
27
Placenta: diagnostic de organ

• Placenta normala: Placenta
matura are o forma discoida,
cu diametru mediu de 15-20
cm, grosime de 1,5-3 cm, si
cantareste aproxmativ 450-
600 grame.
• Componentele principale ale

placentei sunt: parenchimul
vilos (vilozitati coriale), tesutul
decidual matern (endometru
modificat decidual), cordon
ombilical si membrane ale
placentei.
28
Mola hidatiforma: aspecte macroscopice:

• Mola completa are un aspect
de “ciorchine de strugure”, cu
toti sau aproape toti vilii
degenerati hidropic ce apar ca
mase chistice translucide, cu
diametru de 1-3 cm ce contin
un lichid clar sau galbui;
• Caracteristic nu se identifica
embrion, cordon ombilical sau
membrane amniotice.
29
Mola Hidatiforma: aspecte macroscopice:

• Mola partiala/incompleta:
• volumul placentar este relativ
normal, cu un amestec de vili
normali si veziculari; frecvent
se poate observa embrion,
cordon ombilical si membrane
amniotice;
Mola partiala: mixtura de vili normali si de vili degenerati hidropic si

prezenta membranelor amniotice, cordonului ombilical si structurilor
embriofetale cu malformatii grave, unele sugestive pentru triploidie
30
Mola hidatiforma: Macroscopic
• Mola invaziva: vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de

sange, seroasa intacta
31
Placenta: Microscopic
Histologia placentei normale:
• Vilii coriali sunt alcatuiti dintr-un ax
conjunctivo-vascular alcatuit din
celule mezenchimale (fibroblaste) si
rare macrofage dispersate (celule
Hofbauer), tapetat de un epiteliu cubic
= citotrofoblast si un strat extern, din
celule mari, cu citoplasma abundenta
eozinofila = sincitiotrofoblast;
• in functie de varsta placentei, axul
fibro-conjunctiv prezinta la vilii maturi,
dupa a 6-a saptamana de sarcina, vase
sanguine cu eritrocite fetale in lumen.
• Tesutul decidual reprezinta
endometrul modificat al uterului matern
in contact cu vilii coriali.
32
Mola hidatiforma:
aspecte microscopice:
Mola hidatiforma completa:
• Vilii corionici sunt degenerati
hidropic difuz, sunt mariti, edematiati, cu
stroma mixomatoasa, putine celule
mezenchimale si rare celule Hofbauer
(macrofage) si pot
prezenta ,,cisterna’’centrala.
• Vilii sunt avasculari, desi pot exista
spatii vasculare primitive, marginite de un
endoteliu rudimentar, dar in lumen nu
exista eritrocite fetale.
• Hiperplazia trofoblastica este
prezenta circumferentiala in jurul vililor.
• Cito si sincitiotrofoblastul prezinta
atipii celulare (nucleomegalie,
hipercromazie) si activitate mitotica.
• Nu se identifica structuri embrionare.
33
Mola hidatiforma: aspecte microscopice:

Mola hidatiforma partiala:
• exista o mixtura de vili normali
si vili degenerati hidropic, histologic
asemanatori cu cei din mola completa.
• pot prezenta invaginari ale
trofoblastului in stroma vilozitara, cu
vase de sange cu hematii fetale in
lumen si zone de fibroza stromala.
• Proliferarea trofoblastica este in
general focala, nu asa de evidenta ca in Vili de aspect normal in partea stanga imaginii si vili
mola completa si cu participarea dilatati, veziculari in dreapta. In vilii modificati nu se
preponderenta a sincitiotrofoblastului, observa vase de sange si nici hematii.
care prezinta vacuolizari citoplasmatice
evidente.
• Se identifica de asemenea structuri
embrio-fetale.
34

35
Carcinomul de col uterin

• Definitie: Cancerul de col uterin este cea mai frecventa tumoră malignă a
tractului genital feminin care se dezvoltă din epiteliul exo- sau endocervical.
Carcinomul scuamos (epidermoid) este cel mai frecvent tip histologic (90%)
• Tumora apare in decadele de viata 4-5 , dar in prezent se raporteaza o
crestere a incidentei cancerului de col uterin la femei din ce in ce mai tinere
(sub 35 de ani)
• Prin introducerea screening-ului citologic (Babes- Papanicolaou) incidenta,
morbiditatea si mortalitatea au inceput sa scada, iar leziunile premaligne
sunt din ce mai bine documentate.
• În România, conform datelor furnizate de OMS, cancerul de col uterin se
află pe primul loc ca prevalență și este a doua cauză de moartalitate prin
cancer la femei.
• Clinic: leziunile premaligne sunt frecvent asiptomatice;
hemoragie+leucoree+dispareunie.
36

37

38

39
Cancerul de col uterin

Principalii factori de risc:
• Infecţia cu HPV (human papilloma
virus) 16, 18 (75% din totalul Genele E6 si E7
inactiveaza proto-
cazurilor), 31 si 45 (10% din cazuri) oncogenele p53 si Rb,
şi HSV 2 ducand la anomalii ale
• Fumatul ciclului celular
promovand
• Contacte sexuale cu parteneri proliferarea celulara
multipli (> 6) şi viaţă sexuală anormala.
începută la vârstă mică (~16 ani)
• Igienă locală deficitară
• Multiparitate
40
Cancerul de col uterin si invectia cu HPV

41
Cancerul de col uterin

• Infectia cu HPV
poate fi 0biectivata si
in M.O. in coloratii
clasice (H.E.) sau
imunohistochimice.
Virusul determina
efect citopatic cu
formarea unor celule
cu halou perinuclear,
citoplasma acidofila
si atipii nucleare =
Koilocite
42
Carcinomul colului uterin: Macroscopic:

• Carcinomul de col uterin poate aparea sub 3 forme: exofitic
(conopidiform), endofitic (ulcerativ) si infiltrativ.
• Prin screening citologic multe cancere sunt detectate in stadii
subclinice, cand tumor nu este evidenta;
• daca exista o masa tumorala decelabila macroscopic, cel mai frecvent
este de tip exofitic, cu aspect nodular si ulceratii pe suprafata.
• Tumora are de la cativa mm la cativa cm, de culoare alb-cenusie,
sangereaza usor. In stadii avansate tumora cuprinde intreaga
grosime a colului si se extinde prin contiguitate la organele din jur:
peritoneu, uter, vezica urinara, rect, vagin -> “pelvis inghetat” cand
este un bloc tumoral masiv.
• De asemenea tumora metastazeaza in ganglionii loco-regionali si la
distanta in: plamani, ficat, maduva osoasa.
43
Carcinomul de col uterin: Macroscopic:

44
Carcinomul de col uterin: Macroscopic:

• In formele ulcerate
marginile sunt indurate
si de obicei baza
tumorii este acoperita
cu un detritus
necrotico-hemoragic.
• In formele infiltrative
tumora creste
predominant in stroma
cervicala ce devinde
indurata in timp ce
modificarile din
suprafata sunt minime.
45
Clasificarea stadiilor precanceroase la

nivelul colului:
46
Leziuni premaligne in carcinomul colului

uterin:
1941-test BPN
47
pathologyoutlines.com
Colului uterin:
microscopic
• Colului uterin i se descriu: exocol si endocol.

• Exocolul este tapetat de un epiteliu scuamos pluristratificat nekeratinizat ce raspunde la stimulul estrogenic
prin maturare si acumulare de glicogen; prezinta un strat bazal alcatuit dintr-un rand de celule bazofile,
columnare, cu putin citoplasma si nuclei hipercromatici, asezate perpendicular pe membrana bazala; pe seama
acestui strat se face regenerarea intregului epiteliu.; un strat intermediar: mai multe randuri de celule
poligonale, mai mari decat in stratul bazal, incep sa acumuleze glicogen; Stratul superficial alcatuit din mai
multe randuri de celule mari, poligomale, incarcate cu glicogen, cu axul lung paralel cu membrana bazala; au
nuclei mici, uneori picnotici (mic si condensat);
• Endocolul este tapetat de un epiteliu simplu, cilindric (columnar), unistratificat ce se extinde si in glandele
tubulare mucoase, simple sau ramificate de la acest nivel.
• Zona de transformare este jonctiunea scuamo-cilindrica si frecvent ascensioneaza prin fenomenul de
metaplazie scuamoasa – inlocuirea epiteliului columnar cu epiteliu scuamos. Trecerea scuamo-cilindrica se face
brusc.
• Stroma se gaseste sub epiteliul de acoperire si este alcatuita din tesut conjunctiv dens, fibre elastice, vase
sanguine, fascicule subtiri de fibre musculare.
48
Cancerul de col uterin: microscopic:

• Cancerul de col uterin apare in zona de transformare – la
jonctiunea scuamo-columnara, intre exo- si endocervix, apare
initial metaplazie scuamoasa a endocolului, dupa care modificari
displazice pana la carcinom in situ si carcinom invaziv
49

• Carcinom epidermoid (scuamos) e constituit dintr-o proliferare de
celule tumorale mari, poligonale, cu margini tumorale distincte,
citoplasma eozinofila nuclei cu pleomorfim variabil si figuri mitotice
tipice si atipice.
• Celulele sunt dispuse in plaje solide, inconjurate de o stroma
dezmoplazica conjunctivo-vasculara bine reprezentata, cu moderat
infiltrat inflamator limfoplasmocitar. Uneori celulele sunt izolate in
stroma dezmoplazica.
• Carcinoamele pot fi keratinizante (cu formare de perle para sau
ortokeratotice) mai bine diferentiate sau nekeratinizant (fara globi
cornosi, dar se pot intalni diskeratocite) mai slab diferentiat
• Se descrie (conform FIGO) si carcinomul scuamos microinvaziv
(adancimea invaziei este de pana in 3 mm , iar latimea plajei de invazie
pana in 7 mm)
50

celulele cu nuclei
hipercromi,sunt
dispuse in plaje
solide,
diskeratocite,
mitoze atipice,
infiltrat inflamator
peritumoral si
comedonecroza
51

52

53
Chistadenom papilifer seros de ovar

• Definitie: Tumora epiteliala benigna cu originea in celulele epiteliului de
suprafata al ovarului (a carui morfologie aminteste de cea a epiteliului tubar) ce
prolifereaza sub forma unei tumori chistice
• Este una dintre cele mai frecvente tumori ovariene.- 60% din tumorile ovariene
seroase.
• Apare la femeile intre 20-60 de ani si poate fi bilaterala (15% din cazuri)
• Cauze: necunoscute
• Clinic: asimptomatic, tumorile mari pot fi palpabile, sau pot comprima organele
din jur.
• Tumorile ovariene cu originea in epiteliul de suprafata pot avea orice aspect de tip
mullerian, din ductele Muller formandu-se tractul genital inferior astfel incat
tumorile cu punct de plecare in epiteliul de suprafata ovariana pot avea aspect
asemanator mucoasei tubare, endocervicale sau endometriale.
• Corespunzator tumorile vor fi de tip: seros – diferentiere asemanatoare mucoasei
salpingiene, mucinos – asemanator glandelor endocervicale, endometrioid –
diferentiere asemanatoare glandelor endometriale, celule clare – similare
celulelor glandulare endometriale modificate din timpul sarcinii;
54
Chistadenompapilifer seros de ovar:

Macroscopic:
• Chistadenomul papilifer seros ovarian este o
formatiune tumorala chistica frecvent
uniloculara si mai rar multiloculara, de
dimensiuni variabile, uneori bilaterala.
• Suprafata externa este neteda sau usor
boselata, de culoare alb-cenusie sau cu tenta
brun-roscata, cu sau fara desen vascular
evident, mai mult sau mai putin transparenta
(in functie de grosimea peretelui chistic).
Peretele este in general subtire.
• Suprafata interna poate fi neteda sau poate
prezenta vegetatii papilare sesile sau
pediculate.
• Continutul este clar, sero-citrin sau mai rar
sero-hemoragic.
• De obicei tumora nu contine arii solide.
https://www.flickr.com/photos/euthman/218889489
55
Chistadenompapilifer seros de ovar:

Macroscopic:
https://www.ultrasound-images.com/ovarian-masses/
Formatiune tumorala chistica, perete

extern neted, desen vascular evident,
perete subtire, transparent, focal alb-
sedefiu
56
Chistadenom
papilifer seros al
ovarului: aspecte
microscopice:
• Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului este format din
celule inalte, cubice sau columnare, cu nuclei alungiti asezati bazal; in
unele cazuri apar celule ciliate asemanatoare cu cele ale epiteliului tubar.
• Nu se constata atipii celulare, mitoze sau zone de necroza.
• Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de tip fibros.
• Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv fibro-vascular tapetat de
un singur strat de celule epiteliale cubo-cilindrice.
• Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial sunt prezente mici
concretiuni laminare proteo-calcare numite corpi psammoma (mai
frecvente in tumorile maligne de tip chistadenocarcinom seros ovarian
s.a.)
57
Chistadenom papilifer seros

al ovarului: aspecte
microscopice
58
Mastoza Reclus/ Mastopatia fibrochistica

• Definitie: : Modificare benigna a epiteliul glandular mamar si a stromei ce apare
de obicei la femei in perioada fertila si poate mima un cancer la metodele de
investigatie uzuale, pentru diagnostic necesitand examen histopatologic.
• Denumirea acestei afectiuni variaza geografic si de-a lungul timpului: boala

Reclus, mastopatie fibrochistica, displazie mamara, mastopatie chistica cronica,
fibroadenoza ,boala Bloodgood, boala Konig, boala Schimmelbusch.
• Reclus a definit-o primul (1883) ca “maladie chistica a glandei mamare, frecvent

bilaterala, care poate interesa glanda in totalitate, multe leziuni chistice nefiind
palpabile”.
• Clinic: asiptomatic sau modificari minore (disconfort, mastodinie

premenstruala +/- secretie mamelonara). Semnele si simptomele regreseaza
dupa menopauza
59
Mastoza Reclus: Macroscopic:

• Zonele afectate au o consistenta
crescuta, discreta nodularitate sau
noduli bine conturati, mobili pe
planurile subiacente.
• Pe sectiune se identifica noduli,
chisturi multiple unele de culoare
albastruie (blue-domed cysts) cu
diametru variabil (1-5 cm) cu continut
lichidian clar sau hemoragic, uneori de
culoare inchisa si septuri fibro-
glandulare grosolane. Stroma din jur
este densa, de consistenta ferma si
margini neregulate
60
Mastoza Reclus: aspecte microscopice:

• Modificarile fibro-chistice intereseaza TDCL (unitatea ducto-lobulara
terminala) si stroma din jur.
• Se descriu 2 forme histologice :
forma simplă, non-proliferativă cu fibroza + dilataţii chistice ductale
(delimitate de epiteliu simplu cubic, cilindric sau atrofic) +/- metaplazie
apocrină (celule mari, poligonale, cu citoplasma acidofila, nuclei mici, rotunzi,
hipercromatici si polul apical ,, inmugurit”~ sunt asemanatoare celulelor
glandelor sudoripare apocrine; celulele pot forma structuri papilare). Nu
reprezinta factor de risc pentru carcinomul mamar.
forma proliferativă, include hiperplazia epiteliala (de la usoara, florida cu sau
fara atipii pana la CIS: DCIS sau LCIS) si adenoza sclerozanta (proliferarea
ductelor mici, a celulelor mioepiteliale-adenoza si zone de scleroza).
Modificarile se pot confunda cu un carcinom invaziv.
• Alte aspecte microscopice asociate: stroma fibroasa, inflamatie cronica
stromala (limfocite, plasmocite, macrofage ,,spumoase’’ )
61
hiperplazia
ductelor ce
apar
dilatate,
inconjurate
de o stroma
fibroasa.
62

Chisturile mai mari
pot avea un aspect
albastrui (blue-domed
cysts). Epiteliul ce
tapeteaza ductele este
cubic sau aplatizat,
sau cu metaplazie
apocrina (cum se
observa in centrul
imaginii). Central
superior se observa o
zona de adenoza –
hiperplazie ductala
benigna. Stroma este
difuz fibrozata
63
Metaplazie apocrina papilara intraductala

64
Metaplazie apocrina – celulele epiteliale au citoplasma abundenta, eozinofila,

din care se desprind “pernite apocrine”. Eventualele atipii prezente in
epiteliul apocrin metaplaziat nu sunt considerate factor de risc pentru
malignizare.
65
Va multumesc!

LP5 Gineco

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

LP5 Gineco

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

LP5.

Patologia aparatului genital

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Patologia aparatului genital feminin

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Hiperplazia simpla fara atipii de

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Hiperplazia simpla fara atipii de

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Conform OMS hiperplazia endometriala

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Hiperplazia simpla fara

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Forma complexa se caracterizeaza printr-o mare proliferare glandulara si stroma putina.

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Adenomioza (Endometrioza interna)

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Adenomioza externa: Macroscopic

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Adenomioza la nivelul trompei uterine

Endometrioza= tesut endometrial ectopic, este supus actiunii hormonale ->

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Sarcina tubara: patogenie

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Sarcina tubara: Macroscopic:

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Sarcina extrauterina: aspecte macroscopice

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Sarcina tubara: aspecte microscopice:

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Sarcina tubara: Microscopic:

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola hidatiforma Mola (lat.)=conceptie falsa

• Definitie: boala gestationala trofoblastica determinata de o fertilizare

• Mola poate fi completa (totala)

• In unele cazuri poate degenera malign intr-un coriocarcinom

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola Partiala Mola Completa Coriocarcinomul

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Placenta: diagnostic de organ

• Componentele principale ale

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola hidatiforma: aspecte macroscopice:

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola Hidatiforma: aspecte macroscopice:

Mola partiala: mixtura de vili normali si de vili degenerati hidropic si

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola hidatiforma: Macroscopic

• Mola invaziva: vilii penetreaza adanc miometrul si vasele de

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022

Mola hidatiforma: aspecte microscopice:

LP 5 MD Oana Voinea 05/14/2022