You are on page 1of 88

U!IVERSITY OF MEDICI!E A!

D PHARMACY
GR. T. POPA IA"I, ROM!IA
REHABILITATIO! HOSPITAL, E!T CLI!IC
COCHLEAR IMPLA!T DEPARTME!T
AUDIOLOGY DEPARTME!T
PATOLOGIA URECHII I!TER!E:
ELEME!TE DE
DIAG!OSTIC, TRATAME!T "I REABILITARE
#EF Lucr$ri Dr. Sebastian Cozma
Anatomia
!i
fiziologia
sistemului vestibular
base of support
Centre Of Mass
Nc. Oculomot.
Tr. Optic
Nc. IX
Cerebel
punte
Mezencef.
cortex
talamus
CGL
Nuclei
Vestibulari
Urechea interna




Labirint osos - perilimfa
Labirint membranos - endolimfa



Labirintul osos
- posterior
vestibul
canale semicirculare
apeductul vestibulului
- anterior
cohlee
apeduct cohlear




Labirintul membranos
- vestibul membranos
- utricula
- sacula
- canale semicirculare
(CSL, CSA, CSP)
- sistemul endolimfatic
- canalul utricular
- canalul sacular
- canalul endolimfatic
- sacul endolimfatic

Analizatorul vestibular
! Receptori - stimuli specifici
! Cai aferente
! Centri
! Cai eferente
! Conexiuni
! Caracteristici
receptorii specifici:
! Celule senzoriale (tip I si tip II) din organele
receptoare localizate in utricula, sacula,
ampulele canalelor semicirculare;

! Macula Utricula, Sacula,
! Cupula creasta ampulara a CS

! Macula receptor de gravitatie
! Pozitia capului si corpului in spatiu
! Accelerarea liniara, pornirea sau oprirea pe loc
Macula utriculara deplasarile capului in plan
antero-posterior (flexie-extensie)
Macula saculara inclinarea capului pe umar; tine
sub control tonusul m. adductori si abductori
Crestele canalelor semicirculare
! Receptori de rotatie
! Rotatia devine stimul numai daca se produce
in planul CS respectiv
! Rotatiile continue, uniforme, fara porniri,
opriri, accelerari bruste, nu au efect
Crestele canalelor semicirculare
! CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ
! CSA,CSP curentul ampulifug=activ
Crestele canalelor semicirculare
! CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ
! CSA,CSP curentul ampulifug=activ
Crestele canalelor semicirculare
! CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ
! CSA,CSP curentul ampulifug=activ
Nc. Oculomot.
Tr. Optic
Nc. IX
Cerebel
punte
Mezencef.
cortex
talamus
CGL
Nuclei
Vestibulari
Caracteristici ale analiz. vestibular
! Doua sisteme, drept si stang, actionand ca un tot unitar;

! Variatiile de activitate ale celor doua sisteme sunt identice,
egale, dar de sens opus;

! Inegalitatea = patologica
simptome intensitate proportionala cu amplitudinea
inegalitatii stimulilor;

! Vertijul spontan compensare rapida
deoarece este permanent, chiar si in repaus;

! Vertijul provocat compensare lenta, chiar
absenta, pacientul evita miscarile care
provoaca vertijul
Sindrom vestibular:
! Central leziuni ale nucleilor si cailor
vestibulare = incomplet, dizarmonic;

! Periferic leziuni ale labirintului posterior
si nervului vestibular = complet, armonios,
Etiologia sindromul vestibular central
- incomplet, dizarmonic, fara atingere cohleara-
! Encefalite;
! Atacuri ischemice tranzitorii, definitive;
! Hemoragii intracraniene de diferite cauze;
! Tumori intracraniene;
! Boli degenerative;
Sindromul vestibular periferic
complet, armonios, cu semne de atingere
cohleara
! Trei simptome caracteristice:
! Vertij rotator, sensul vertijului;- labirint afectat
! Tulburari de echilibru cadere la proba Romberg,
deviere in mers - de partea labirintului afectat
! Nistagmus secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea
Sindromul vestibular periferic
! Labirintic (endolabirintic);

! Paralabirintic, in care vertijul este mai
discret , apar reactii dizarmonice la probele
instrumentale, asociaza leziuni de nv. V, VI,
IX, XII
!istagmusul

! Directie: orizontal, vertical, rotator, oblic;
! Amplitudine:
slab (5), mijlociu (5-15), amplu (>15)
! Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut
! Doua componente:
! Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata;
! Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul
nistagmusului, bate de partea urechii sanatoase
! Gradul:
! I la privire laterala medie 45, nistagmus relevat;
! II la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis;
! III se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei
lente
Raspunsul armonios labirintic
Labirint Hipervalent
Secusa rapida
nistagmus;
Directia rotatiei
obiectelor
Labirint hipovalent
Secusa lenta
Directia rotatiei corpului;
Caderea;
Deviatia membrelor;
Deviatia mersului;
Inclinarea capului
Diagnosticul pozitiv sd. vestibular
! Anamneza;
! Ex. ORL, ex. nervi cranieni,
! ex.nistagmus (EniG),
! teste auditive (ATL, AV, BERA),
! ECoG,
! Teste de pozitie si teste de coordonare a miscarilor;
! Proba Hallpike (pentru CSO);
! C.T., R.M.N.
SIMPTOMATOLOGIE
! Ame%eala
! orice disconfort localizat la nivelul capului, altul dect durerea
! Etiologie - vizual", cerebral", vestibular", gastrointestinal" sau endocrin"
! Vertijul
! senza#ia de mi$care pacientul sau mediul nconjur"tor $i modific" pozi#ia.; direc#ia mi$c"rii
rotatorie
! Etiologia - afectare labirintic" sau a nervului vestibular
! Instabilitatea
! pierderea echilibrului n rela#ie cu mediul nconjur"tor
! frecvent descris ca o t"iere a picioarelor, senza#ie de ciocnire cu obiectele din jur
! Etiologia - cerebeloas", cerebral", afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular
! ntunecarea vederii
! senza#ie de lesin sau ntunecarea vederii, f"r" o pierdere propriu-zis" a cuno$tin#ei
! vertij de intensitate medie
! frecvent - etiologie vascular" sau non-organic"
! Pierdere propriu-zis$ a con&tien'ei
! nu este ame#eal" $i nu este niciodat" cauzat" de afectare otologic" f"r" implicarea altor sisteme
Diagnostic - Examenul clinic al pacientului
! Anamnez" - chestionar
Vertij adevarat??
DA
durata atacului
Secunde
indus de
schimbarea
pozi%iei
vertijul paroxistic
pozi%ional benign
antecedente
traumatice /
pilo%i sau
scufund$tori
fistul$
perilimfatic$
indus de traum$
sonor$ (i cre(tere
presional$ (tuse,
str$nut)
canal
semicircular
superior
minute sau ore
hipoacuzie
fluctuant$,
acufene,
plenitudine
auricular$
boala Meniere
factori de risc
cardiovasculari,
f$r$ afectare
neurologic$
auditiv$
AIT / AVC
migrene n
antecedente,
dureri de cap sau
aur$ vizual$
vertij migrenos
ore sau zile
ame%eal$ sever$
(i v$rs$tur$;
antecedente de
infec%ii
respiratorii sau
otite medii
nevrit$
vestibular$
pierdere auditiv$
Labirintit$
dezechilibru, alte
afec%iuni
neurologice
patologie de tip
central: scleroz$
multipl$, AVC /
AIT, tumori ale
unghiului
pontocerebelos
zile sau
s$pt$mni
anxietate,
depresie, atacuri
de panic$ n
antecedente
vertij psihogenic
!U
se iau n
considerare alte
cauze de
ame%eal$
SUBTIPURI DE AME)EAL* "I SEM!IFICA)IILE
CLI!ICE ALE ACESTORA
Vertij Presincop$ Dezechilibru Ame%eal$ u(oar$
Descriere
Senza#ie de mi$care,
frecvent rotatorie n jurul
propriei axe sau rota#ia
obiectelor din jur
O senza#ie acut" de
pierdere a con$tien#ei
Imposibilitatea de
a sta n picioare,
balansare
Nu prezint" o
defini#ie clar"
Semnifica%ie
clinic$
O gam" larg" de posibile
cauze necesit" investiga#ii
suplimentare
Reducerea total" a
fluxului sangvin cerebral,
avnd n general o cauz"
cardiovascular"
Prezen#a sincopei
exclude cauzele
periferice ale vertijului.
Afectare
neurologic",
hipotonie
muscular" sau
sc"derea acuit"#ii
vizuale
Acest termen a
devenit asem"n"tor
cu presincopa
CLASIFICAREA ETIOLOGIEI VERTIJULUI
VERTIJ PERIFERIC VERTIJ CE!TRAL
ALTE TIPURI DE
VERTIJ
CAUZE
COMU!E
Vestibulopatii acute: nevrit"
vestibular" sau labirintita

Atac ischemic tranzitoriu sau
AVC, n special n afectarea
sistemului vertebrobazilar
Vertij de cauz" psihogen"
Vertijul paroxistic pozi#ional
benign
Vertij indus
medicamentos
Boala Meniere Vertij asociat cu migren" Vertij cervical
Scleroz" multipl"
RARE
Fistula perilimfatic"
Tumori ale unghiului
pontocerebelos
Eroziunea colesteatomului
Herpes zoster auricular
Otoscleroz"
Semn cheie - !ISTAGMUSUL
! !istagmus
! Congenital
! Dobndit
! mi$care sacadat" involuntar" a globului ocular
! cel secundar afect"rii vestibulare sau labirintice prezint" o faz" rapid" $i una lent"
! faza rapid" determin" direc#ia nistagmusului
! Nistagmusul secundar unei afect"ri congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, f"r" existen#a unei faze
rapide $i a uneia lente
! Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afec#iuni ale SNC
! Nistagmusul spontan
! prezent f"r" stimulare pozi#ional" sau labirintic"
! Nistagmusul indus
! provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rota#ie, datul in leag"n).
! Nistagmus pozi#ional
! provocat doar prin men#inerea unei pozi#ii specifice
Caracteristicile nistagmusului pozi%ional
! !ISTAGMUSUL POZI)IO!AL
! !istagmusul spontan
! Gradul I : prezent doar cnd pacientul prive$te n direc#ia componentei rapide
! Gradul II: prezent cnd pacientul i$i ndreapt" privirea spre direc#ia
componentei rapide $i la privirea n fa#"
! Gradul III: prezent la privirea in orice direc#ie.

! Corela%ii clinice:
! Gradul I: leziuni periferice
! Gradul II: leziuni centrale
! Gradul III: leziuni centrale
Caracteristicile nistagmusului pozi%ional
.
Clasificarea !ylen

! Tipul I
! direc#ia nistagmusului variaz" cu pozi#ia capului n timpul testului pozi#ional.
! Tipul II
! direc#ia nistagmusului r"mne fix" n raport cu pozi#ia capului n timpul testului pozi#ional.
Cnd este prezent n diferite pozi#ii, este mai puternic doar ntr-o pozi#ie
! Tipul III
! nistagmusul este neregulat, caracterizat prin varia#ii comportamentale
! Tipul III este utilizat pentru a ncadra tate formele de nistagmus pozi#ional care un pot fi
clasificate in tipul I sau II.
! Corela%ii clinice:
! Tip I: implic$ leziuni central: scleroza multipl$ sau tumori cerebrale
! Tip II: implic$ leziuni periferice sau ale nervului acustic
! Tipul III: semnifica%ie discutabil$.
Caracteristicile nistagmusului pozi%ional
Clasificarea Aschan
! Tipul I
! nistagmus persistent a c"rui direc#ie se schimb" la modificarea pozi#iei capului
! Tipul II
! nistagmus persistent a c"rui direc#ie r"mne fix" la modificarea pozi#iei capului
! Tipul III
! Toate tipurile de nistagmus tranzitor pozi#ional cu laten#" sau epuizabile

! Corela%ii clinice:
! Tipul I :majoritatea acestor pacien%i prezint$ tulbur$ri ale S!C
! Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulbur$ri ale S!C
! Tipul III : tulbur$ri periferice; uyual indic$ vertij pozi%ional de tip paroxistic benign
Caracteristicile nistagmusului pozi%ional
Periferic Central
Laten%$ 5-15 secunde F$r$ laten%$
Persisten%a Dispare pn$ n 50 secunde Dureaz$ mai mult de un minut
Fatigabilitate Dispare la repeti%ie Repetabil
Loca%ia Prezent intr-o pozi%ie a capului Prezent n multiple pozi%ii ale capului
Vertij n general prezent Ocazional absent
Direc%ia
nistagmusului
O direc%ie
Se schimb$ cu modificarea pozi%iei
capului
Frecven%$ 85% dintre vertijurile pozi%ionale 15 % dintre vertijurile pozi%ionale
Examenul clinic al pacientului
! C"utarea nistagmusului spontan ochelari Frenzel sau videonistagmograf
! C"utarea nistagmusului pozi%ional
! decubit dorsal cu capul situat median !i lateral
! Decubit lateral dreapta !i stnga
! Pozi%ia Rosen (capul n hiperextensie pe linia median")
! Pozi%ia Dix&Hallpike (capul n hiperextensie, nclinat spre dreapta sau stnga)
! Devia%iile segmentare reflexul vestibulo-spinal
! Proba bra%elor ntinse devierea de partea vestibulului hipovalent
! Proba indica%iei
! Devia%iile tronculare
! Proba Romberg !i Romberg sensibilizat (n tandem sau unipodal) c"dere de partea vestibulului hipovalent
! Probe dinamice deviere de partea labirintului hipovalent
! Proba Unterberger (2 minute)
! Proba Fukuda (50 pa!i)
! Proba mersului n stea (Babinski-Weil)
! Probe cerebeloase
! Proba indice-nas dismetrie, tremor inten%ional
! Proba adiadocokineziei
! Reac%ia la un stimul destabilizant brusc
! cei cu leziuni periferice se stabilizeaz", cei cu leziuni centrale cad spre spate
Examenul clinic al pacientului

! Examinarea oculomotricit"%ii !i func%iei vizuale
! Evaluarea motilit"%ii oculare
! Examinarea cmpului vizual
! Proba de fixare-urm"rire
! Proba sacadelor voluntare
! Examenul nervilor cranieni
! Examenul nervului trigemen (V)
! Examenul nervului facial (VII) reflexul stapedian acustic
! Examene complementare
! Neurologic
! Oftalmologic
! Reumatologic
! Medicina muncii
! Cardiologic
! Neuro-motor
Examenul paraclinic al pacientului
! Investiga%ii vestibulare paraclinice
! Reflexul vestibulo-ocular testarea CSO
! Electronistagmografia
! Videonistagmografia
! Nistagmusul spontan, pozi%ional !i provocat
! Probele de oculomotricitate
! Sistemul sacadelor,
! Sistemul de urm"rire lent"
! Nistagmusul optokinetic
! Proba rotatorie
! Proba caloric" nistagmus care fuge de rece

Examenul paraclinic al pacientului
! Investiga%ii vestibulare paraclinice
! Reflexul vestibulo-spinal
! Centrul de greutate
! Baza de sus%inere
! Limitele de stabilitate
! Posturografia Dinamic" Computerizat"
! Craniocorpografia
! Testul verticalei subiective testarea sistemului otolitic
! Testul stimularii vestibulare (vibrator) vestibulul dominant
Examenul paraclinic al pacientului
! Investiga%ii audiologice
! Audiograma tonal" liminar"
! Audiograma vocal"
! Impedansmetria
Examenul paraclinic al pacientului
! Investiga%ii audiologice
! Otoemisiunile acustice
! Poten%ialele evocate auditive precoce
! Poten%ialele evocate vestibulare miogenice
Examenul paraclinic al pacientului
! Investiga%ii imagistice
! Echografia Doppler
! Explorarea radiologic" radiografii conven%ionale, CT, RMN
Diagnostic diferen'ial
! ETIOLOGIE
! Otit" medie cronic" cu sau f"r" colesteatom
! Boala Meniere
! Neurinomul de acustic
! Nevrita vestibular"
! Labirintita bacterian"
! Labirintita nonbacterian"
! Vertijul pozi#ional de tip paroxistic benign
! Sifilisul congenital
! Sindromul Cogan
! Traumatismele craniene - contuzie labirintic" $i fractura osului temporal
! Scleroza multipl"
! Insuficien#a vascular"
! Vertij cervical
! Epilepsia vertiginoas"
! CARACTERISTICILE VERTIJULUI POZI&IONAL PAROXISTIC BENIGN
! Nistagmus rotator
! Dac" leziunea este de partea stang", pacientul va prezenta un nistagmus rotator n
sensul acelor de ceasornic when assuming the left ear down position and viceversa.
! Va exista o laten#" de 5-15 secunde ntre assuming acea pozi#ie $i instalarea
nistagmusului
! Nistagmusul va disp"rea dup" o perioad"
! La revenirea n pozi#ie vertical", pacientul poate manifesta nistagmus n pozi#ie
opus"
! La repetarea testului ,f"r" pauz", nistagmusul pozi#ional poate s" nu mai fie elocvent

Diagnostic diferen'ial
! OTITA MEDIE CRONIC'
! Fiziopatologie : labirintita bacterin" sau fistulizarea canalelor semicirculare
! Examinare: ureche supurativ" cu perfora#ia membranei timpanice;
! Test: aplicarea unor presiuni pozitive $i negative la nivelul cavit"#ii timpanice; n
cazul prezen#ei fistulei, aplicarea unei presiuni pozitive cauzeaz" nistagmus de
partea ipsilateral", n timp ce o presiune negativ" va determina un nistagmus de
partea controlateral"
Diagnostic diferen'ial

BOALA MENIERE

! Pacientul prezint" episoade vertiginoase (30 minute pn" la 120 minute), grea#",
v"rs"turi, acufene, pierdere auditiv" fluctuant", senza#ie de plenitudine auricular"
! In 85% din cazuri unilateral"
! Hipofunc#ie a labirintului de partea afectat"
! Testul la glicerol: ameliorare a simptomatologiei dup" o or" de la administrare cu
efet maxim ntre 2$i 3 ore.Dup" 3 ore simptomele revin ncet.

Diagnostic diferen'ial
NEURINOMUL DE ACUSTIC
! 10 % dintre pacien#ii cu aceast" afec#iune prezint" sindrom vertijinos
! n majoritatea cazurilor se observ" o pierdere auditiv" pe frecven#ele nalte
Diagnostic diferen'ial
NEURONITA VESTIBULAR'
! 50% unilateral", 50 % bilateral"
! Frecvent apare dup" o infec#ie respiratorie nalt"
! Pacientul declar" o apari#ie brusc" a vertijului, acompaniat de grea#", v"rs"turi $i o
instabilitate sever".
! Poate dura ntre cteva zile $i s"pt"mni
! Afectarea componentei vestibulare este absent", la fel $i deficitele neurologice
asociate
! Nistagmus c"tre partea controlateral"
! Test caloric: hipofunc#ia labirintului
Diagnostic diferen'ial
! LABIRINTITA BACTERIAN'
! Frecvent complica#ia unei infec#ii otice
! Vertij $i pierdere auditiv" sever"
! Nistagmus prezent


! LABIRINTITA NEBACTERIAN'
! Vertij brusc instalat, grea#", v"rs"turi, hipoacuzie neurosenzorial" f"r" antecedente
de vertij
! F"r" deficit neurologic
! Diagnostic diferen#ial: Boala Meniere, neurinomul de acustic, labirintit" viral",
tromboza unui vas de la acest nivel, ruptura ferestrei ovale sau rotunde

Diagnostic diferen'ial
! CUPULOLITIAZA
! Atacuri brusc instalate de vertij
! Determinate de miscarea capului spre stanga sau spre dreapta sau de extensia
capuluila privirea in sus
! Senza#ia de vertij este de scurt" durat", chiar dac" pozi#ia ce a provocat vertijul este
men#inut"
! Diagnosticul poate fi confirmat de testul pozi#ional
! Etiologie: modific"ri degenerative, otita medie, contuzie labirintic", ocluzia arterei
vestibulare anterioare, cofochirurgie n antecedente

Diagnostic diferen'ial

! SIFILISUL CONGENITAL
! La majoritatea pacien#ilor cu sifilis congenital, hipoacuzia n timpul tinere#e. Cnd
hipoacuzia apare la maturitate, aceasta este bilateral", asimetric", fluctuant" cu
episoade de vertij $i acufene.

! SINDROMUL COGAN

! Keratit" intersti#ial" nonsifilitic"
! Episode severe de vertigo, acufene, nistagmus spontan, ataxie, hipoacuzie
neurosenzorial" progresiv"
! Corelat cu periarterita nodoas"
Diagnostic diferen'ial
! CONTUZIA LABIRINTIC' (I FRACTURA DE OS TEMPORAL
! Fractur" transversal" distruge func#ia vestibular" $i auditiv" +f"r" a avea un r"spuns
auditiv $i vestibular
! Nistagmus spontan $i sindrom vertiginos sem"nnd cu cu un pacient recent
labirintectomizat
! Poate coexista pralizia de facial
! Fractura longitudinal" reprezint" 80 % din fracturile de os temporal. Frecvent exist"
sngerare la nivelul c"su#ii medii cu perfora#ia membranei timpanice. Poate prezenta
vertij doar n timpl efectu"rii testelor pozi#ionale
Diagnostic diferen'ial
SCLEROZA MULTIPL'
! Vertijul este prezent la 7-10% dintre pacien#ii cu scleroz" multipl"
! Nistagmus vertical

INSUFICIEN&' VASCULAR'
! Etiologie a vertijului comun" la pacien#ii de peste 50 ani, la fel ca $i la cei cu diabet, hipertensiune arterial",
hiperlipidemie
! Apoplexia labirintic"
! Sindromul wallenberg
VERTIJUL CERVICAL
! Datorat spondilozei cervicale ct $i altei patologii
! Simptomele includ: cefalee, vertij, sincop",acufene, hipoacuzie,grea#", v"rs"turi,simptome vizuale
EPILEPSIA VERIGINOAS'
! Vertijul cortical poate fi sever $i episodic ca boala Meniere sau se poate manifesta ca o simpl" ame#eal"
! Frecvent asociat" cu halucina#ii auditive $i vizuale
! Situa#ii rare
! Vestibulopatiile bilaterale 1%
! Apari#ia oscilopsiei
! Ototoxice 50% (gentamicina)
! Meningita
! Boala Meniere
! Neurinomul acustic bilateral chirurgie
! Sdr. Mondini
! Boli autoimune extrem de rar
! Particularitati de tratament
! Etiologic
! Evitarea ototoxicelor, a supresoarelor vestibulare
! Reabilitare vestibular"
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! TRATAME!TUL VERTIJULUI
! n criz"
! n afara crizei
! Medicamentos
! Chirurgical
! Recuperator reabilitarea vestibular"
! Diet"
! Tratamentul afec#iunilor asociate
! Autolimitarea prin compensare de tip central
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! TRATAME!TUL MEDICAME!TOS AL VERTIJULUI
) Anticolinergice
) Antihistaminice
) Benzodiazepine
) Antiemetice
) Steroizi
! Medicamente folosite n tratamentul antivertiginos, ale c"ror rol nu este n prezent
certificat
) blocante ale canalelor de calciu
) blocante ale canalelor de sodiu
) agoni$ti ai histaminei
) Simpatomimetice
) acetil-leucina
) Ginko Biloba
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! BOALA MENIERE
! ini#ial: regim desodat $i diuretice
! reducerea aportului de carbohidra#i $i lipide
! medicamente vosodilatatoare
! camera hiperbar"
! supresoarele vestibulare $i anticolinergicele - utilizate n tratmentul
simptomatologiei asociate

! NEURONITA VESTIBULAR'
! tratamentul este simptomatic: supresoare vestibulare, antiemetice, steroizi
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! VERTIJUL POZI&IONAL PAROXISTIC BENIGN
! Simptomatic
! supresoare vestibulare $i antihistaminice
! manevre : Epley , Semont
! FISTULT' PERILIMFATIC'
! repaus la pat
! supresoare vestibulare
! BOLI AUTOIMUNE ALE URECHII INTERNE
! Glucocorticozi
! Plasmaferez"
! VERTIJ ASOCIAT CU SIDROM MIGRENOS
! medicamente folosite n tratamentul migrenei
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! TRATAME!TUL CHIRURGICAL AL VERTIJULUI
! folosit n cazul n care tratamentul conservator (diet" $i tratament medicamentos) nu
amelioreaz" simptomatologia
! Exist" 2 tipuri de proceduri chirurgicale:
) proceduri conservative:
! chirurgia sacului endolimfatic
! cohleosaculotomie
! decompresie microvascular" $i acoperirea fistulei perilimfatice
) proceduri de abla#ie
! labirintectomia
! sec#ionarea nervului vestibular
! neurectomie unilateral"
! ocluzia canalului semicircular posterior
! perfuzia cu streptomicin" a labirintului
TRATAME!TUL VERTIJULUI
! TRATAME!TUL RECUPERATOR AL VERTIJULUI
! Adaptat fiec$rui pacient
! La cteva s$pt$mni dup$ criza acut$
! Scop
! Diminuarea intensit"#ii, duratei $i frecven#ei vertijelor sau ame#elii
! mbun"t"#irea echilibrului
! Ameliorarea acuit"#ii vizuale
! Ameliorarea simptomelor asociate grea#", cefalee, senza#ie de plutire etc
! Cre$terea confortului vie#ii cotidiene
! Reeducare vestibular$
! Exerci%ii de coordonare a mi(c$rilor capului (i ochilor

Meniette
Generatorul de presiune pulsatila

Sistemul Meniette
! Generator de presiune pulsatila pe care o transmite
prin urechea medie spre membrana ferestrei
rotunde iar de aici, energia presionala pulsatila
determina deplasarea perilimfei, care stimuleaza
endolimfa ducand la reducerea hidropsului
endolimfatic (reducerea de volum a endolimfei)
Caracteristicile sistemului:
! Non-distructiv;
! Non-invaziv;
! Sigur;
! Simplu;
! Portabil;
! Nu trebuie renuntat la tratamentul
medicamentos( daca pacientul urmeaza un
astfel de tratament)
Indicatii chirurgicale:
factori care depind de pacient
! Stilul de viata;
! Profesie;
! Nivelul auditiei;
! Severitatea vertijului;
! Prezenta afectarii bilaterale;
! Varsta si starea generala
Tehnici chirurgicale cu conservarea auditiei
(non-distructive)
! Insertia tubului de timpanostomie, nu exista date ale
eficacitatii acestei metode, efect placebo;
! Chirurgia sacului endolimfatic;
! Saculotomia;
! Sectionarea nervului vestibular;
! Tratamentul ultrasonic;
! Criochirurgia;
! Simpatectomia cervicala
Tehnici distructive:
! Labirintectomie;
! Cohleosaculotomie;
! Neurectomie vestibulo-cohleara;
! Neurectomie vestibulara translabirintica
Labirintectomia

Chirurgia sacului endolimfatic
! Descrisa in 1927
! Tehnica chirurgicala controversata, nu se
cunoaste mecanismul prin care determina
atenuarea simptomatologiei;
! 80% succese;
! Poate fi efectuata in majoritatea centrelor de
cofochirurgie;
! Auzul se imbunatateste in 25 % din cazurile cu
afectare recenta
Criochirurgia
!eurectomia vestibulara translabirintica
!eurectomia vestibulara endoscopica,
pe cale retrosigmoidiana
! Tehnica otoneurochirurgicala de abord al fosei
posterioare;
! Poate fi folosita de la inceput sau dupa chirurgia
sacului endolimfatic;
! 95 % succese;
! Scopul: intreruperea transmiterii catre scoarta a
semnalelor vestibulare anormale
Labirintectomia
! Utilizata numai in cazul pacientilor cu boala
veche si scadere mare de auz;
! Cea mai eficace metoda de supresie a vertijului;
! Determina surditate totala, permanenta, pe
urechea operata;
! Dilema optiunii apare in cazul afectari bilaterale
si in conditiile in care stim ca afectiunea poate
deveni in timp bilaterala;
Alte metode terapeutice
- barocamera -

! A fost studiat efectul terapeutic al hiperpresiunii in boala
Meniere;
! S-a aplicat tub transtimpanal la urechea afectata si pacientul a
fost introdus intr-o camera presurizata;
! Hiperpresiunea s-a transmis urechii medii, prin fereastra ovala
urechii interne;
! Rezultate : 34 de pacienti au remarcat disparitia acufenelor,
senzatiei de presiune in ureche, diminuarea acceselor de
ameteala;
! Efectul s-a pastrat cateva saptamani dupa tratament;
! Nu a fost demonstrata eficacitatea pe termen lung a acestei
metode



U!IVERSITY OF MEDICI!E A!D PHARMACY
GR. T. POPA IA"I, ROM!IA
REHABILITATIO! HOSPITAL, E!T CLI!IC
COCHLEAR IMPLA!T DEPARTME!T
AUDIOLOGY DEPARTME!T
VERTIJUL DE CAUZ* PERIFERIC*:
ELEME!TE DE
DIAG!OSTIC, TRATAME!T "I REABILITARE
Dr. Sebastian Cozma

You might also like