PROIECT DIDACTIC

DATA: 2.04.2014
ŞCOALA: Liceul Teoretic ”Mitropolit I. Metianu” Zarnesti
CLASA: I B
PROPUNĂTOR: Florea Geanina
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA TEMATICĂ: Calatorie in Univers
SUBIECTUL: Grupuriloe de litere : ce, ci, ge, gi
FORMA DE REALIZARE : integratǎ
TIPUL LECŢIEI: consolidare
DOMENII INTEGRATE: Comunicare în limba română
Matematica si explorarea mediului
Arte vizuale şi abilitati practice
COMPETENȚE SPECIFICE:

Comunicare în limba românǎ:

1.1 Identificarea semnificatiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
1.2 Identificarea unor informatii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate;
1.3 Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte ]n enunturi rostite cu claritate;
1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, in contexte de comunicare cunoscute;
2.1 Formularea unor enunturi proprii in diverse situatii de comunicare;
2.2 Transmiterea unor informatii prin intermediul mesajelor simple;
3.1 Citirea unor cuvinte si propozitii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mana;
3.2 Identificarea mesajului unui scurt text in care prezinta intamplari, fenomene, evenimente familiare;
4.2 Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mana, folosind materiale diverse;

Matematica si exploarea mediului :

2.1 Orientarea si miscarea in spatiu in raport cu repere/directii date folosind sintagme de tipul : in, deasupra, dedesubt, langa, in fata, in spate,
stanga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior.
4.2 Identificarea unor consecinte ale unor actiuni, fenomene, procese simple

Arte vizuale și abilitati practice :

1.2 Identificarea liniei, a punctului, a culorii si a formei in contexte cunoscute.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
Cognitive :
 O.1 Să despartă corect cuvintele în silabe precizând numărul lor;
 O.2 Să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
 O.3 Să sesizeze grupurile de litere invatate şi să stabilească poziția lor în cuvânt;
 O.4 Să completeze rebusul primit;
 O.5 Sa precizeze si alte obiecte cosmice ;
 O.6 Sa participle la dramatizare cu interes si seriozitate;
 O.7 Sa exemplifice cuvinte care contin grupuri de litere;
 O.8 Sa citeasca corect , constient si fluent propozitiile-textul;
  O.9 Sa raspunda cerintelor de pe fisa in propozitie completa;
 O. 10 Sa coloreze imaginile date;
 O. 11 Sa rezolve corect cerintele de pe stelute- pluralul cuvintelor, alintarea de cuvinte, despartirea in silabe, cuvinnte cu sens opus;
 O. 12 Sa rezolve cerintele de pe fisa- luna primita- exemple de cuvinte cu grupuri de litere si formarea de propozitii cu cuvinte amestecate.

Motrice:
 OM1 - să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes vizat de învăţător;
 OM2 - să păstreze poziţia corectă a corpului, a caietului şi a creionului în timpul scrierii;

Afective:
 OA1 – să dovedească interes pentru lecţie, concretizat în participare activă;
 OA2 - să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul colectivului.

SRATEGII DIDACTICE:
o METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul, exercitiul, observația, munca independenta, rebusul, ciorchinele;
o RESURSE MATERIALE: fisa de lucru, stelele, imagini cu planete , creioane colorate, carioca, plansa A3, rebusul;
o FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual;
o FORME SI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, evaluare continua.
o RESURSE TEMPORALE: 2 x 45 minute
BIBLIOGRAFIE:
- Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului – Programa școlară pentru Clasa I, 2013
- Didactica Publishing House – Ghidul cadrului didactic Clasa I
- Ministerul Educatiei, Cercetarii, Ttineretului si Sportului,- Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6\7ani, 2008
Momentele lecţiei Ob Elemente de conţinut Strategia didactică Modalităţi de
Met şi proc Forme de Mij de evaluare
organizare invăţ
Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării
1. Momentul activităţii. Conversatia Frontal Observarea
organizatoric Pregătirea materialului didactic necesar comporta-
bunei desfăşurări a activităţii. mentului initțial

2. Reactualizarea Lectia debuteaza cu ,,Întâlnirea de dimineaţă” .

cunoştinţelor – Ne salutam, apoi salutam natura:
de fapt Buna dimineata cer frumos,
intalnirea de Buna dimineata soare luminos. Evaluare orala
dimineata Buna dimineata Pamant! Conversatia Frontal

- Fiecare coleg va saluta pe un alt coleg sub Observarea

forma unei planete sau obiect cosmic. explicaţia comporta-
- Se aleg cativa copii pentru a saluta Individual mentului initțial
- se va discuta calendarul: Ce zi a fost ieri? Ce zi Calendarul
este azi? In ce data am fost ieri? In ce data suntem observatia naturii
O.2 azi? In ce luna? Se scrie la tabla : Miercuri, 2 Corectare unde
martie 2014. Se va completa calendarul naturii, este cazul
alegand si vremea potrivita zilei respective.
Copiilor li se vor adresa si alte intrebari:
In ce anotimp suntem? Care sunt lunile de Aprecieri verbale
primavara? Ce se intampla primavara?
Elevii sunt intrebati ce au facut ultima oara la CLR-
exercitii privind grupurile de litere

3. Captarea O.4 Pe tabla se va expune o plansa cu rebus. Elevii Conversatia Aprecieri verbale
atenţiei vor raspunde la cerinte astfel incat pe verticala Individual Plansa-
rebusului va iesi cuvantul GRUPURI. rebus Corectare unde
 Cerintele rebusului au legatura cu sistemul solar observatia Frontal este cazul
Elevii scriu si ei pe rebusul pe care l-au primit

4. Anunţarea Copiii precizeaza ca pe verticala rebusului este Conversatia Frontal Observare

temei şi cuvantul Grupuri explicaţia sisitematica
enunţarea Acestia sunt intrebati ce grupuri de litere au
obiective lor invatat pana acum
Sunt rugati sa dea exemple de cuvinte care
contin pe rand grupul de litere CE, CI, GE, GI
Li se explica ca azi vor face mai multe exercitii
placute despre grupurile de litere, iar la sfarsitul
lectiei ei vor fi mai bine pregatiti.

5. Dirijarea Copiii primesc cate o fisa si li se explica ca au la Conversatia Frontal Fisa

învăţării O.2 dispozitie 4 minute pentru a citi textul in gand. de lucru Evaluare orala
O.3 Un copil sau cadrul didactic citeste textul model explicaţia
O.6 Fiecare copil citeste cate o propozitie din text Individual
O.8 Elevii sunt intrebati cate alineate are textul, care exerciţiul
O.9 este titlul textului, etc. aprecieri
Exercitii orale in baza textului…modifica titlul
textului sau continua textul cu o idee.

6. Obtinerea O.2 Conversatia Frontal Fisa Evaluari orale

performantei Textul se va citi si pe roluri- 2 copii si un de lucru
povestitor joc de rol Aprecieri
Se vor rezolva cerintele de pe foaie, impreuna cu Individual
cadrul didactic explicaţia Corectare unde
O.8 Un copil va citi cerinta iar un alt copil va este cazul
raspunde in propozitie completa. exerciţiul
7. Asigurarea O.2 Elevii sunt rugati sa rezolve singuri exercitiul 6 Conversatia Fisa- Aprecieri verbale
feed-back-ului ( poate si 5-depinde de timpul incadrat) explicaţia Frontal desen
O.3 Elevii sunt lasati apoi sa colorize imaginea Evaluare continua
exerciţiul Obsevare
O. observatia sisitematica
10 Munca Individual
indepen- Corectare unde
denta este cazul

8. Aprecieri finale Se fac aprecieri globale si individuale cu Conversatia Frontal Aprecieri verbale
caracter motivant privind participarea elevilor la
desfasurarea lectiei.

ORA A II- A

Momentele lecţiei Ob Elemente de conţinut Strategia didactică Modalităţi de

Met şi proc Forme de Mij de evaluare
organizare invăţ

9. Momentul Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării Conversatia Frontal Observarea

organizatoric activităţii. comporta-
Pregătirea materialului didactic necesar mentului initțial
bunei desfăşurări a activităţii.

10. Reactualizarea Elevii sunt rugati sa spuna despre ce au discutat Conversatia Frontal
cunoştinţelor O.2 in ora trecuta, inainte de a lua pauza Aprecieri verbale
Se reciteste textul de catre un elev explicaţia Individual

11. Captarea O.5 Elevii sunt intrebati daca in univers se mai

 atenţiei observa si alte obiecte cosmice, in afara de ce au Conversatia
O.6 vazut cei doi copii din text. Ce putem observa Poezia Aprecieri verbale
prin ochean/telescop/luneta? Explicaţia Individual Sistemul
Copiii dau exemple de planete, astfel incat cadrul Solar
didactic ii roaga sa se joace Sistemul solar- se observatia Frontal
recita poezia Sistemul solar, iar copiii care au
numele de planeta data vin pe rand si se rotesc. joc de rol
Li se arata cateva imagini cu planetele, pe care le
si discuta
Revenind la text, elevii sunt intrebati ce au vazut
cei doi copii pe cer- Luna si stelele
12. Anunţarea Ora aceasta vom continua lectia de Comunicare Conversatia Frontal Observare
temei şi in limba romana si la sfarsitul lectiei vor fi mai sisitematica
enunţarea bine pregatiti. Sunt rugati sa scrie data in caiete explicaţia
obiective lor de tipul I si a titlu GRUPURILE DE LITERE

13. Dirijarea Pe tabla sunt expuse 4 stelute si luna

învăţării Pe fiecare dintre ele este scrisa pe spate cate o Conversatia Frontal Stelutele Evaluare orala
O.8 cerinta
Li se spune elevilor ca fiecare steluta ascunde explicaţia Caietul de Corectare unde
O.1 ceva Individual tip I este cazul
O. Cate un copil vine si citeste cerinta de pe stelute exerciţiul
11 Cadrul diddactic scrie pe tabla iar elevii in
caietele lor, rezolvand elevii cerintele( ex1, 2, 3, observatia aprecieri
4)

14. Obtinerea O.1 Cadrul didactic precizeaza ca poate si Luna Conversatia Evaluari orale
performantei ascunde ceva Frontal Luna
O.7 Un copil vine si extrage luna- pe spatele ei este o explicaţia Aprecieri
fisa cu cerinte, exercitii
Li se explica ca au de scris pentru fiecare grup de Fisa Corectare unde
 litere cate trei cuvinre- au schema pe fisa exerciţiul Individual este cazul

15. Asigurarea O.1 Sunt rugati sa rezolve si exercitiul 2 de pe fisa si Conversatia Fisa- Evaluare continua
feed-back-ului apoi sa coloreze imaginea, gandindu-se la o mica explicaţia Frontal desen
O.9 poveste in legatura cu ceea ce deseneaza. exerciţiul Obsevare
O. observatia Individual sisitematica
10
O. Munca Aprecieri verbale
12 indepen-
denta

16. Aprecieri finale Se fac aprecieri globale si individuale cu Conversatia Frontal calificative Aprecieri verbale
caracter motivant privind participarea elevilor la
desfasurarea lectiei. Li se dau calificative celor
care au raspuns corect si au fost activi.
 ANEXA 1
1. Citește textul de mai jos.

Cerul
Este seară. Sergiu și Angela sunt în parc cu bunica Lucica.
Ei privesc spre cer.
- Uite cât de multe stele sunt! se miră Angela.
- Da! Uite și luna! Poate vom ajunge odata și noi pe Lună!
spuse Sergiu.
- Ne vom face cosmonauți și vom merge cu naveta spațială.
- De acolo de sus, oamenii par mai mici decât niște furnici.
Bunica le întrerupse discuția copiilor .
- Se lasă rece! Mergem acasă?
2. Cum se numesc cei doi copii?

3. Ce observă Angela pe cer?

4. La ce visează copiii?

5. Găsește cuvintele din text care conțin grupurile de litere învățate și scrie-le în tabel.

CE
CI
GE
GI

6. Alcătuiește o propoziție despre imagine și apoi coloreaz-o.

Desparte în silabe:
regină-
mărgele-
Marcela-
mici-
 Eu zic una, tu zici multe:
girafă-
geană-
vecin-
cercel- cuvinte cu sens opus
Găsește
pentru:
amici-
rece-
merge-
gălăgie-
 Scrie pentru fiecare grup de litere trei cuvinte:

ci
ce

ge gi

Alintă cuvintele:
fulg-
înger- astfel încât sa formezi propoziții.
Aranjează cuvintele
copac-
piatră-
Cecilia, gimnastă, vrea , devină, să.

plânge, telescop, Gicu, că, nu, privit, a, prin.

Gândește –te la o mică poveste despre imagine în timp ce

colorezi.

Grupuri
de litere
SISTEMUL SOLAR (joc cu text şi cânt) pe melodia10 elefanţi
SOARELE STEA SE INVÂRTEA
SUS ÎN COSMOSUL CEL RECE.
ŞI PENTRU CĂ SE PLICTISEA
EL O PLANETĂ ÎŞI CHEMA:
MERCUR.
MERCUR CEL MIC SE TOT ROTEA
PE LÂNGĂ IMENSUL SOARE STEA
ŞI PENTRU CĂ CU EL NU SE JUCA
ALTĂ PLANETĂ ÎŞI CHEMA:
VENUS.
VENUS ARDEA ŞI SE ROTEA
CU MERCUR PE LÂNGĂ SOARE STEA
ŞI PENTRU CĂ NU-I PREA PLĂCEA
PLANETA ALBASTRĂ ÎŞI CHEMA:
PĂMÂNTUL.
PĂMÂNTUL IUBEA DIN SUFLET VIAŢA SA
PLANTE, OM ŞI ANIMALE
ŞI CHIAR DACĂ NU SE PLICTISEA
PLANETA CEA ROŞIE-ŞI CHEMA:
MARTE.
MARTE ERA PLANETA CEA MAI CEA
STIŢI VOI, CEA CU MARŢIENII
ŞI PENTRU CĂ SIGUR NU SE ŞTIA
CEA MAI MARE PLANETĂ O APĂRA:
JUPITER.
IMENSA JUPITER SE ÎNDRĂGOSTEA
DE FRUMOASA EI VECINĂ.
ŞI PENTRU CĂ NU MAI SUPORTA
EI TREI INELE-I DĂRUIA:
SATURN.
SATURN AŞA INELATĂ CUM ERA
MÂNDRĂ ÎN JURUL EI PRIVEA
ŞI PENTRU CĂ PE NIMENI NU IUBEA
ALTĂ PLANETĂ ÎŞI CHEMA:
URANUS.
URANUS FIIND A SAPTEA PLANETA
STĂTEA ŞI SE TOT GÂNDEA
SI ISI MAI DOREA UNA CA EA
SI O CHEMA:
NEPTUN
SORA GEAMANA A LUI URANUS
SE TOT ROTEA SI SE GANDEA
CA E AGITATA TARE
CA E ULTIMA PLANETA MARE!.
OPT ERAU ŞI SE ROTEAU
ÎN JURUL STELEI NOASTRE SOARE.
ŞI PENTRU CĂ PRIETENE ERAU
UNA PE ALTA SE STRIGAU:
MERCUR, VENUS, PĂMÂNT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN.