LIMITE DE FUNCȚII

1. LIMITELE FUNCȚIILOR ELEMENTARE

A. LIMITA FUNCȚIEI POLINOMIALE

lim 𝑓(𝑥) = lim 𝑎𝑘 𝑥 𝑘 (𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑑 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚)

𝑥→±∞ 𝑥→±∞

Exemplu: lim (−5𝑥 5 − 𝑥 4 + 3) = lim −5𝑥 5 = −5 ∙ ∞ = −∞

𝑥→∞ 𝑥→∞

B. LIMITA FUNCȚIEI RAȚIONALE

𝑎𝑘(→𝑔𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 𝑎𝑙 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖)
lim ∙ 𝑥 𝑘−𝑙 ( 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑘 > 𝑙)
𝑥→±∞ 𝑏𝑙 (→𝑔𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 𝑎𝑙 𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖)
lim = 𝑎𝑘
𝑥→±∞
(𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑘 = 𝑙)
𝑏𝑙
{ 0(𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑘 < 𝑙)
𝑥 3 −2𝑥+6 1 1
Exemplu: lim = lim (− 3)𝑥 3−2 = (− 3) ∙ (−∞) = ∞
𝑥→−∞ 3𝑥 2 −5𝑥 𝑥→∞

C. LIMITA FUNCȚIEI RADICAL

C.1 RADICAL DE ORDIN PAR
2𝑘
lim √𝑥 = ∞
𝑥→∞

C.2 RADICAL DE ORDIN IMPAR

2𝑘+1
lim √𝑥 = ±∞
𝑥→±∞

D. LIMITA FUNCȚIEI EXPONENȚIALE

- Dacă 0 < b < 1, atunci:
1) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = −∞, lim 𝑏 𝑥 = ∞
𝑥→−∞

2) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = ∞, lim 𝑏 𝑥 = 0
𝑥→∞

- Dacă b > 1, atunci:

1) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = −∞, lim 𝑏 𝑥 = 0
𝑥→−∞

2) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = ∞, lim 𝑏 𝑥 = ∞
𝑥→∞

E. LIMITA FUNCȚIEI LOGARITMICE

- Dacă 0 < b < 1, atunci:
1) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = 0, lim log 𝑏 𝑥 = ∞
𝑥→0
𝑥>0
 2) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = ∞, lim log 𝑏 𝑥 = 0
𝑥→∞

- Dacă b > 1, atunci:

1) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = 0, lim log 𝑏 𝑥 = −∞
𝑥→0
𝑥>0

2) 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = ∞, lim log 𝑏 𝑥 = ∞

𝑥→∞

2. LIMITE REMARCABILE
𝒔𝒊𝒏 𝒙 𝒕𝒈 𝒙 𝒂𝒓𝒄𝒔𝒊𝒏 𝒙 𝒂𝒓𝒄𝒕𝒈 𝒙
𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 =𝟏
𝒙→𝟎 𝒙 𝒙→𝟎 𝒙 𝒙→𝟎 𝒙 𝒙→𝟎 𝒙

𝒔𝒊𝒏 𝒖(𝒙) 𝒕𝒈 𝒖( 𝒙) 𝒂𝒓𝒄𝒔𝒊𝒏 𝒖(𝒙) 𝒂𝒓𝒄𝒕𝒈 𝒖(𝒙)

𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒊𝒎 =𝟏
𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙) 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙) 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙) 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙)

Exemple:
𝑠𝑖𝑛 3𝑥 𝑠𝑖𝑛 3𝑥
1) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 ∙3=1∙3=3
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 3𝑥

𝑡𝑔 2𝑥 𝑡𝑔 2𝑥 2𝑥 3𝑥 2 2
2) 𝑙𝑖𝑚 𝑡𝑔 3𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 ∙ 3𝑥 ∙ 𝑡𝑔3𝑥 = 1 ∙ 3 ∙ 1 =
𝑥→0 𝑥→0 2𝑥 3

𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 2𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 2𝑥

3) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚( + ∙ 2) = 1 + 1 ∙ 2 = 3
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥 2𝑥

𝑠𝑖𝑛𝑥 𝑠𝑖𝑛 2𝑥
𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑠𝑖𝑛 2𝑥 + ∙2 1+1∙2 3
4) 𝑙𝑖𝑚 𝑠𝑖𝑛 3𝑥+𝑠𝑖𝑛 4𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 𝑠𝑖𝑛 𝑥3𝑥 2𝑥
𝑠𝑖𝑛 4𝑥 = 1∙3+1∙4 = 7
𝑥→0 𝑥→0 ∙3+ ∙4
3𝑥 4𝑥

𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 1 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥 1 1 1

5) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 ∙ 𝑥+2 = 𝑙𝑖𝑚 ∙ 𝑙𝑖𝑚 𝑥+2 = 1 ∙ 2 = 2
𝑥→0 𝑥 2 +2𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑥→0
𝟏
𝟏 𝟏
𝒍𝒊𝒎(𝟏 + 𝒙)𝒙 = 𝒍𝒊𝒎 (𝟏 + 𝒙)𝒙 = 𝒍𝒊𝒎(𝟏 + 𝒕) 𝒕 = 𝒆
𝒙→∞ 𝒙→−∞ 𝒕→∞
𝟏
𝟏 𝟏
𝒍𝒊𝒎 (𝟏 + 𝒖(𝒙))𝒖(𝒙) = 𝒍𝒊𝒎 (𝟏 + 𝒖(𝒙))𝒖(𝒙) = 𝒍𝒊𝒎 (𝟏 + 𝒖(𝒙))𝒖(𝒙) = 𝒆
𝒖(𝒙)→∞ 𝒖(𝒙)→−∞ 𝒖(𝒙)→𝟎

Exemple:
(eliminarea nedeterminării 𝟏∞ )
1 3 1 𝑠𝑖𝑛 𝑥 2
2𝑠𝑖𝑛2 𝑥∙ 2 𝑙𝑖𝑚 6∙( )
1) 𝑙𝑖𝑚[ (1 + 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥)2𝑠𝑖𝑛2𝑥 ] 𝑥 = [𝑙𝑖𝑚(1 + 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥)2𝑠𝑖𝑛2𝑥 ]𝑥→0 𝑥 = 𝑒6
𝑥→0 𝑥→0

𝑥 2 −2𝑥+3 𝑥+1
2) 𝑙𝑖𝑚 (1 + 𝑥 2 −3𝑥+2 − 1)𝑥+1 = 𝑙𝑖𝑚 (1 + 𝑥 2 −3𝑥+2)𝑥+1 =
𝑥→∞ 𝑥→∞
𝑥2 −3𝑥+2 (𝑥+1)2
𝑥+1
𝑙𝑖𝑚 [(1 + 𝑥 2 −3𝑥+2) 𝑥+1 ]
𝑥2 −3𝑥+2 = 𝑒1 = 𝑒
𝑥→∞
 𝒍𝒏 (𝟏+𝒙) 𝒂𝒙 −𝟏 (𝟏+𝒙)𝒓 −𝟏
𝒍𝒊𝒎 =𝟏 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒏 𝒂 𝒍𝒊𝒎 =𝒓
𝒙→𝟎 𝒙 𝒙→𝟎 𝒙 𝒙→𝟎 𝒙

𝒍𝒏 (𝟏+𝒖(𝒙)) 𝒂𝒖(𝒙) −𝟏 (𝟏+𝒖(𝒙))𝒓 −𝟏

𝒍𝒊𝒎 =𝟏 𝒍𝒊𝒎 = 𝒍𝒏 𝒂 𝒍𝒊𝒎 =𝒓
𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙) 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙) 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙)

𝒆𝒙 −𝟏 𝒆𝒖(𝒙) −𝟏
Dacă a = e, atunci 𝒍𝒊𝒎 = 𝟏 = 𝒍𝒊𝒎
𝒙→𝟎 𝒙 𝒖(𝒙)→𝟎 𝒖(𝒙)

Exemple:
𝟎
(eliminarea nedeterminării 𝟎)
𝑙𝑛(1+𝑒𝑥) 𝑙𝑛(1+𝑒𝑥)
1) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 ∙𝑒 = 1∙𝑒 =𝑒
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑒𝑥

𝑙𝑔(1+10𝑥) 𝑙𝑛(1+10𝑥) 1 𝑙𝑛(1+10𝑥) 10

2) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑛 10 𝑙𝑖𝑚 ∙ 10 = 𝑙𝑛 10
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑙𝑛 10 𝑥→0 10𝑥

𝑙𝑛(1+𝑠𝑖𝑛 𝑥) 𝑙𝑛(1+𝑠𝑖𝑛 𝑥) 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑠𝑖𝑛 2𝑥 1 1

3) 𝑙𝑖𝑚 𝑙𝑛(1+𝑠𝑖𝑛 2𝑥) = 𝑙𝑖𝑚 ∙ 𝑠𝑖𝑛 2𝑥 ∙ 𝑙𝑛(1+𝑠𝑖𝑛 2𝑥) = 1 ∙ 2 ∙ 1 = 2
𝑥→0 𝑥→0 𝑠𝑖𝑛 𝑥

𝑒 3𝑥 −1 𝑒 3𝑥 −1 3 3 3
4) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 ∙5=1∙5=5
𝑥→0 5𝑥 𝑥→0 3𝑥

𝑒 2𝑥 −1 𝑒 2𝑥 −1 2𝑥 3𝑥 2 2
5) 𝑙𝑖𝑚 𝑒 3𝑥 −1 = 𝑙𝑖𝑚 ∙ 3𝑥 ∙ 𝑒 3𝑥 −1 = 1 ∙ 3 ∙ 1 = 3
𝑥→0 𝑥→0 2𝑥

𝑒 𝑠𝑖𝑛 2𝑥 −𝑒 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑒 𝑠𝑖𝑛 𝑥 (𝑒 𝑠𝑖𝑛 2𝑥−𝑠𝑖𝑛 𝑥 )

6) 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 =1
𝑥→0 𝑠𝑖𝑛 2𝑥−𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑥→0 𝑠𝑖𝑛 2𝑥−𝑠𝑖𝑛 𝑥
1
√1+𝑥−1 (1+𝑥)2 −1 1
7) 𝑙𝑖𝑚 𝑥 = 𝑙𝑖𝑚 =2
𝑥→0 𝑥→0 𝑥

3. FUNCȚII CONTINUE
DEFINIȚIE: Fie 𝒇: 𝑬 → ℝ. Spunem că funcția 𝒇 este continuă în punctul a, dacă există
𝐥𝐢𝐦 𝒇(𝒙) și 𝐥𝐢𝐦 𝒇(𝒙) = 𝒇(𝒂)
𝒙→𝒂 𝒙→𝒂

Punctul a – punct de continuitate pentru funcția 𝒇.

Punctul a – punct de discontinuitate pentru funcția 𝒇 dacă funcția nu este
continuă in acel punct.
DEFINIȚII: Fie 𝒙 = 𝒂 𝝐 𝑬 punct de discontinuitate pentru 𝒇.
1) Punctul 𝒙 = 𝒂 este punct de discontinuitate de prima speță dacă are
limite laterale, finite in a.
2) Punctul 𝒙 = 𝒂 este punct de discontinuitate de speța a doua dacă cel
puțin una din limitele laterale nu există sau este infinită.
 DEFINIȚII: 1) Fie 𝒇: 𝑬 → ℝ si 𝑨 ⊆ 𝑬. Se spune că funcția 𝒇 este continuă pe mulțimea A
dacă este continuă în fiecare punct din A. Daca 𝑨 = 𝑬, atunci funcția este
continuă pe tot domeniul de definiție.
2) FUNCȚIILE ELEMENTARE SUNT FUNCȚII CONTINUE.
3) Suma, produsul, câtul și compunerea a două funcții continue și modulul
unei funcții continue este o funcție continuă.
DEFINIȚIE: Fie 𝑰 un interval. Funcția 𝒇: 𝑰 → ℝ are proprietatea lui Darboux pe
intervalul 𝑰 dacă pentru ∀ 𝒂, 𝒃 ∈ 𝑰, 𝒂 < 𝒃, 𝒔𝒊 ∀ 𝝀 situat intre
𝒇(𝒂) 𝒔𝒊 𝒇(𝒃), ∃ cel puțin un punct 𝒙𝝀 din intervalul (a, b) astfel încât 𝒇(𝒙𝝀 ) = 𝝀.
Așadarm dacă 𝒇: 𝑰 → ℝ are proprietatea lui Darboux pe 𝑰, atunci nu are nici
un punct de discontinuitate de prima speță.
TEOREMĂ (Weierstrass): Fie 𝒇: [𝒂, 𝒃] → ℝ o funcție continuă. Atunci 𝒇 este mărginită
și își atinge marginile pe acest inverval.
O funcție continuă 𝒇: 𝑰 → ℝ este injectivă dacă și numai dacă este strict
monontonă.
TEOREMĂ: Fie 𝒇: 𝑰 → 𝑱, 𝑰, 𝑱 ⊆ ℝ intervale, 𝒇 bijectivă. Dacă 𝒇 este continuă, atunci
𝒇−𝟏 este continuă. În plus, cele două funcții au aceeași monotonie.

4. FUNCȚII DERIVABILE
𝒇(𝒙)−𝒇(𝒙𝟎 )
DEFINIȚIE: Funcția 𝒇 are derivată în 𝒙𝟎 ∈ 𝑬 dacă limita 𝐥𝐢𝐦 ̅ =
exista in ℝ
𝒙→𝒙𝟎 𝒙−𝒙𝟎
ℝ ∪ {−∞, ∞}.
În acest caz limita se notează cu 𝒇′(𝒙𝟎 ) si se numește derivata funcției 𝒇 in
punctul 𝒙𝟎 .
𝒇(𝒙)−𝒇(𝒙𝟎 )
DEFINIȚIE: Funcția 𝒇 este derivabilă în 𝒙𝟎 ∈ 𝑬 dacă limita 𝐥𝐢𝐦 ̅
există in ℝ
𝒙→𝒙𝟎 𝒙−𝒙𝟎
(există și este finită).

Exemplu: 1) 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 , 𝑥0 = −3
𝑓(𝑥)−𝑓(−3) 𝑥 2 −9
𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 (𝑥 − 3) = −6 ∈ ℝ => funcția este
𝑥→−3 𝑥−(−3) 𝑥→−3 𝑥+3 𝑥→−3
derivabilă in 𝑥0 = −3.

2) 𝑓(𝑥) = √𝑥 are derivată in 𝑥0 = 0 și să se calculeze 𝑓′(𝑥0 )

 𝑓(𝑥)−𝑓(0) √𝑥 1 1
𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 0 = ∞. Deci 𝑓 nu este derivabilă in 𝑥 =
𝑥→0 𝑥−0 𝑥↓0 𝑥 𝑥↓0 √𝑥 +
𝑥>0
0, dar are derivata infinită.
TEOREMĂ: 1. Funcția 𝒇 are derivată in 𝒙𝟎 <=> 𝒇 are derivate laterale in 𝒙𝟎 si
̅ = ℝ ∪ {−∞, ∞}.
𝒇′𝒔 (𝒙𝟎 ) = 𝒇′𝒅 (𝒙𝟎 ) = 𝒇′ (𝒙𝟎 ) ∈ ℝ
2. Funcția 𝒇 este derivabilă in 𝒙𝟎 <=> 𝒇 este derivabilă bilateral in 𝒙𝟎 si
𝒇′𝒔 (𝒙𝟎 ) = 𝒇′𝒅 (𝒙𝟎 ) = 𝒇′ (𝒙𝟎 ) ∈ ℝ.

Exemplu: Să se studieze derivabilitatea funcțiilor de mai jos:

𝑥2, 𝑥 ≥ 0
1. 𝑓(𝑥) = 𝑥|𝑥| => 𝑓(𝑥) = {
−𝑥 2 , 𝑥 < 0
𝑓(𝑥)−𝑓(0) −𝑥 2
𝐷𝑒 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑓 ′ 𝑠 (𝑥0 ) = 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 0, 𝑓 ′ 𝑑 (𝑥0 ) =
𝑥↑0 𝑥 𝑥↑0 𝑥
𝑓(𝑥)−𝑓(0) 𝑥2
𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 = 0 => 𝑓 derivabilă in 𝑥0 = 0.
𝑥↓0 𝑥 𝑥↓0 𝑥

sin 𝑥, 𝑥 ≤ 0
2. 𝑓(𝑥) = {
𝑥, 𝑥 > 0
𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑥
𝑓 ′ 𝑠 (𝑥0 ) = 𝑙𝑖𝑚 = 1, 𝑓′𝑑 (𝑥0 ) = 𝑙𝑖𝑚 𝑥 = 1 => 𝑓 derivabilă in 𝑥0 = 0.
𝑥↑0 𝑥 𝑥↓0

DEFINITIE: Orice funcție derivabilă într-un punct este continuă în acel punct. Orice
funcție derivabilă pe o mulțime este continuă pe acea mulțime.
Exemplu: 1. Să se determine parametrii reali m, n astfel încât funcția următoare să
fie derivabilă în punctul indicat:

𝑥 2 − 1, 𝑥 ≤ 2
 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { , 𝑥 =2
𝑚𝑥 + 𝑛, 𝑥 > 2 0
Funcția trebuie să fie continuă in 𝑥0 = 2 => 𝑙𝑖𝑚 𝑓(𝑥) = 𝑙𝑖𝑚 𝑓(𝑥) = 𝑓(2) <=>
𝑥↑2 𝑥↓2
𝑙𝑖𝑚(𝑥 2 − 1) = 𝑙𝑖𝑚(𝑚𝑥 + 𝑛) = 22 − 1 <=> 𝟑 = 𝟐𝒎 + 𝒏
𝑥↑2 𝑥↓2

Funcția este derivabilă in 𝑥0 = 2 <=> 𝑓 ′ 𝑠 (2) = 𝑓 ′ 𝑑 (2) ∈ ℝ <=>

𝑓(𝑥)−𝑓(2) 𝑓(𝑥)−𝑓(2) 𝑥 2 −1−3 𝑚𝑥+𝑛−3
𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 <=> 𝑙𝑖𝑚 = 𝑙𝑖𝑚 <=>
𝑥↑2 𝑥−2 𝑥↓2 𝑥−2 𝑥↑2 𝑥−2 𝑥↓2 𝑥−2
𝑚𝑥+3−2𝑚−3
𝑙𝑖𝑚(𝑥 + 2) = 𝑙𝑖𝑚 <=> 𝟒 = 𝒎 => 𝒏 = −𝟓
𝑥↑2 𝑥↓2 𝑥−2

2. Să se arate că funcția este continuă în 𝑥 = 0, dar nu este derivabilă.

 1
𝑥 sin 𝑥 , 𝑥 ≠ 0
 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { ,
0, 𝑥 = 0
1 1
Din 0 ≤ |𝑥 sin 𝑥 | ≤ |𝑥| => (𝑐. 𝑐𝑙𝑒𝑠𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖) lim 𝑥 sin 𝑥 = 0 = 𝑓(0) => 𝑓 continua
𝑥→0
in 𝑥 = 0.
1
𝑓(𝑥)−𝑓(0) 𝑥 sin 1
𝑥
Observăm ca raportul 𝑅(𝑥) = = = sin 𝑥 , 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑥 ≠ 0 nu are
𝑥 𝑥
limită => 𝑓 nu este derivabilă.