Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

縦社会
人類学者中根千枝の１９６７年出版のベストセラー「タテ社会の人間関係」で一般的になったこの
言葉は、日本を、より平等と考えられる社会と比較するときに使われる。Cartea antropologului Nakane Chie,
„Relatiile interumane in societatea pe verticala”, publicata in 1967, introduce acest termen folosit pentru a
compara Japonia cu alte societati considerate mai egale.
中根は、日本の社会を構成する基本単位は上下関係に基づくタテの関係であると論じて説得的であ
る。Nakane insista asupra faptului ca factorii pe care se bazeaza organizarea societatii pe verticala sunt
relatiile dintre superior si inferior.
どの社会でも、年齢、権力、性、地位、役割、経験などが上下関係をきめる重要な要素であるが、こ
れらの要素に基づく上下関係が親密な人間関係の発展を妨げるわけではない。
In orice societate, varsta, puterea, sexul, pozitia, rolul, experienta si altelesunt factori importanti in
stabilirea relatiilor superior – inferior, insa asta nu inseamna ca acesti factori impiedica neaparat si
dezvoltarea unei intimitati intre parteneri.
上下関係の典型的な例として、雇い主あるいは上役と部下、教師と生徒、親と子、夫と妻などがあ
る。
Ca si un exemplu al relatiei superior – inferior, avem seful sau angajataroul si angajatul, profesorul
si elevul, parintele si copilul, sotul si sotia si altele.
家庭など特定の制度にしか見られないものがあるが、ほとんどは日本人の生活のあらゆるレベルと分野
に見られる。たとえば、親会社の支配下にある企業は「子」会社、政治ボスは支持者から「先生」と呼ばれる。
Desi exista unele lucruri care se pot vedea doar in sistemul familial sau alte sisteme speciale, in
mod obisnuit aceste relatii pot fi vazute in viata de zi cu zi indiferent de nivel. Spre exemplu, o companie
parinte numeste o companie dominata „copil”, sau un politician care este numit de sustinatorii sai
„profesor”.
平等の関係ももちろん存在し、日本の社会は元来階級社会で変わりえないと決めつけるのは間違
いであろう。しかし、上下関係は、仕事、宗教その他の所属関係では中核となるので、日本人の社会関係の
性格を支配しがちである。
Bineinteles ca exista si relatii de egalitate si ca este gresit sa consideram ca societatea japoneza
nu isi poate schimba principiile pe care le are inca de la inceputuri. Cu toate acestea, relatiile superior –
inferior sunt centrale la munca, in religia si in alte campuri asemanatoare, deci putem spune ca domina stilul
de viata al japonezilor.
*** 英語で話す「日本の心」Keys to the Japanese Heart and Soul. Kodansha International: Tōkyō, 1996,
p. 76

 Fragment din 雁 がん Gâştele sălbatice, selecţiuni

CAPITOLUL al II-lea Primul punct nodal
「この話の出来事のあった年の九月頃、岡田は郷里から帰って間もなく、夕食後に例の散歩に出て、加州の御殿の
古い建物に、仮に解剖室が置いてあるあたりを過ぎて、ぶらぶら無縁坂を降り掛かると、偶然一人の湯帰りの女が
かの為立物師の隣の、寂しい家に這入るのを見た。もう時候がだいぶ秋らしくなって、人が涼みにも出ぬ頃なので、
一時人通りの絶えた坂道へ岡田が通り掛かると、丁度今例の寂しい家の格子戸の前まで帰って、戸を明けようとし

1
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

ていた女が、岡田の下駄の音を聞いて、ふいと格子に掛けた手を停めて、振り返って岡田と顔を見合わせたのである
。」
In anul in care aceaste poveste a fost scrisa, in jurul lunii septembrie, imediat ce Okada se
intorsese din orasul ei natal si isi facea plimbarea obisnuita, coborand alene panta Muen,
trecand pe langa sala de disectie ce se afla temporar in cladirea veche a palatului Kashu, vazu
deodata o fata ce se intorcea de la baile publice intrand in casa trista vecina cu cea a croitoresei.
Era o vreme ce semana a toamna si era o perioada racoroasa unde oamenii nu preamai ieseau
din casa. Femeie tocmai ajunsese in fata casei si incerca sa deschida poarta dar, cand auzi
zgomotul sabotilor lui Okada, mana ii intepeni pe clanta. Se intoarse si privi fata lui Okada.

１）日本文化と日本論の歴史
農耕と稲作儀礼 Agricultura si eticheta cultivarii orezului
世界の文化の特徴を考えるときに、農耕文化と遊牧文化とに大きく分類する見方があります。
Atunci cand vine vorba despre particularitatile culturilor lumii, exista puncte de vedere care fac
diferentierea intre cultura nomada si cultura agricola. そのとき、農耕文化の特徴としては、定住
性・再生の観念などがあげられ、日本文化はその農耕文化に分類されます。Cat despre
particularitatile culturii agricole, in cultura japoneza se disting notiuni ca sedentarianism si
regenerare. たしかに、今日までの日本人の生活と信仰、農耕の暦とそれに基づく年中行事の影響
が強く、稲作が生活の中心にありました。Intr-adevar, pana in zilele noastr, calendarul agricol si
muncile anuale bazate pe acesta au avut un ecou puternic in viata si traditiile religioase ale
japonezilor, iar cultul orezului a devenit o parte esentiala in viata lor. 日本人が現在主食としてい
る米は南中国の雲南地方一帯が源だと考えられています。Se crede caorezul, care acumeste un
aliment de baza in alimentatia japonezilor, provine din Tinutul Unnan din China de Sud. 稲の起
源と日本への伝播の時期と経路は、日本文化の起源を研究する民俗学や考古学などの主要なテ
ーマの一つとなっています。Originea plantei de orez si perioada si procesul prin care aceasta a
patruns pe teritoriul Japoniei a devenit un subiect principal de studiu al campurilor care
cerceteaza originea culturii japoneze, cum ar fi arheologia sau studiile folclorice.
日本列島の人々は、稲作技術が伝えられる前は、狩猟・採集中心の生活をしていました。
Pana sa le fie transmisa tehnica cultivarii orezului, oamenii insulelor Japoniei aveau
caesenta a vietii vanatoarea si culesul. そのころ作られた土器には縄の模様があったので、
その時代は縄文時代と呼ばれています。In acea vreme existau vase din argila modelate cu
o franghie, si de aceea era respectiva se numeste Jomon. その後、弥生時代（B.C.2-5 世
紀）に稲作技術と金属器が伝来し、稲作を中心とした農耕文化が形成されました。Dupa
aceea, in perioada Yayoi (2-5 ihr), au fost introduse uneltele de metal si tehnica cultivarii
orezului, luand forma cultura agricola ce avea la baza cultul orezului. 最近は日本の文

2
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

化形成における縄文時代の役割が見直されていますが、弥生文化が今日まで続いている
日本の文化の基層となっている、と言うことができるでしょう。În ultima vreme, se revizuiește
rolul pe care l-a avut Epoca Jyoumon în formarea culturii japoneze, însă putem spune că
până în ziua de azi cultura Yayoi constituie stratul originar al culturii japoneze. 稲作文
化は、日本人の生活のすみずみに影響を及ぼしていて、年中行事や家庭生活のしきたり、
また太古から今も実行されている祭りの多くは、農耕の暦に従って行われてきた行事に関連
があります。Cultul orezului a influentattoate aspectele vietii japonezilor, treburile din
timpul anului, muncile gospodaresti, iar multe dintre sarbatorile care vin inca din
vremurile de dedemult toate au legatura cu evenimentele bazate pe calendarul agricol.
稲の栽培の普及と、稲作儀礼の成立が日本文化の形成の要因だった、と考えることができ
るでしょう。今日の日本人の緻密で勤勉な性格の原因を、稲を狭い土地で栽培し、起源の
地とは気候の異なる日本に定着させ、北の地方にも根付かせてきた努力に求める見解もあ
ります。Am putea oare să constatăm că răspandirea cultivării orezului și formarea
obiceiurile ce țin de cultura orezului sunt factori ce au determinat formarea culturii
japoneze ? Există și opinia precum că cultivarea orezului pe un teritoriu îngust și pe un
sol și o climă ce se deosebește de locul originar al plantei, cât și efortul de al face să
prindă rădăcini și în teritoriul din nord, au condus la acuratețea și hărnicia caracterului
specific japonez.

Matsui, Yoshikazu 松井義和. (1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai 日本人

の考え方・日本論への案内

和の世界

日本人は、周囲の人々と調和して生きることに気を使い、自分の意見を押し通すことはありま
せん。Japonezii pun pret pe convietuirea in armonie cu oamenii din jurul lor si nu obinuiesc sa isi
impuna propriile opinii. 周囲の事情を考えないで自分の意見を押し通す態度は、「我を通す」と言
われて嫌われます。Se considera ca ei care nu se gandesc la ce se intampla in jurul lor si isi impun
opiniile isi „impun eul” si sunt dispretuiti. 日本人は、人の和は社会生活を送る上で大切で、集
団や社会に和がなければ社会の安定は実現しないと考えています。ご承知のように、和英辞典とか
仏和辞典などと言う時の「和」は日本を意味しています。Japonezii consideră că armonia este mai
importantă decât viața socială iar dacă ea lipsește din societate sau grupuri sociale stabilitatea
3
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

socială nu poate fi realizată. Dupa cum se stie deja, in dictionarele japoneze engleza sau franceza
japoneza, cuvantul armonie avea sensul de Japonia.
外国語の名前を漢字で書く練習がある場合は、その言語と日本語を並べる時の日本語は
「和」が使われています。たとえば、英和、独和、露和などです。カタカナで国名を書いている国の言語
は、日ポ辞書（日本語―ポルトガル語）、タイ日辞典（タイ語ー日本語）などと日本語の「日」を
使うことが多くなっています。Când se practica scrierea diverselor nume de limbi străine în kanji, și
se alăturau ideogramele pentru aceste limbi și ideograma pentru limba japoneză, se utiliza wa. De
exemplu, ca în eiwa, dokuwa sau rowa. Când se scriau numele țărilor în katakana, ca in nipojisho
etc, se utiliza ideograma ni de la nihongo.
「和」が日本を意味しているのは、古代の中国の文献で日本が「倭」（わ）と呼ばれていたごと
が起源です。この「倭」という漢字には良い意味がなかったそうです。そこで、日本人は良い意味の漢
字を探して、「和」を当てました。Utilizarea ideogramei wa cu sensul de Japonia își are originea în
cronicile vechi chinezești unde apare omofonul wa cu sensul de mic, neînsemnat, adică Japonia
antică. Această ideogramă nu avea o conotație pozitivă. După aceea, japonezii au căutat o
ideogramă cu sens pozitiv și au ajuns la acest wa, pentru armonie.

これが、和が日本の代名詞となった由来です。和魂洋才というとき和ももちろん日本のことで
す。五七五七七の拍からなる三十一音の短歌は、和歌と呼ば-れて日本の文芸の中心となっていま
す。和国と書けば「わこく」と読んで日本のことを意味しました。Japoniei. Evident, și în Wakon Yosai
wa se referea tot la Japonia. Atat poeziile cu forma fixa 5-7-5-7-7 cat și poezia tanka cu 31 de
sunete, stau sub denumirea de waka și constituie centrul poeziei japoneze. Dacă scrie wakoku cu
ideograme are sensul de Japonia.
鎌倉時代に仏教を再解釈して新しい仏教運動を起こした親鸞（１１７３－１２６２）は、
日本での仏教の定着に貢献した聖徳太子（５７４－６２２）を、自分の師として「和国の教主」
と呼んでいました。Mișcarea de reinterpretate a budismului din perioada Kamakura, Shinran, își
numea mentorul, pe Shotoku Taishi, cel care a fixat dividențele în Japonia – Fondatorul religiei
din Wakoku.

さて、「和」というのは、日本で調和という意味で重要視されて非常に大切な言葉となりました。
A.D. 607 年に聖徳太子によって制定されたという「十七条憲法」の冒頭で強調され来、今日までも、
と
社会生活のための大切な徳目となっています。この聖徳太子が ;説いた「和」の意味は harmony で
すが、また、unity や concord という意味もあります。Astfel, conceptul de wa a fost evidențiat în
Japonia ca reprezentand armonia și a devenit un cuvant important. Începand cu timpurile cand a
fost accentuat in constitutia celor 17 articole stabilitate de Shotoku Taishi in 607, pana în prezent,

4
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

constituie o virtute importanta pentru viața socială. Sensul dat de Shotoku Taishi este de armonie,
dar mai are sensul de unitate sau concordanță.

Matsui, Yoshikazu 松井義和. (1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai 日本人

の考え方・日本論への案内

日本人の対人関係の考え方の特徴を示す言葉として、「うち」と「そと」があります。これは、日
常でいろいろな意味で使われていて、しかも、他人をいかに扱うかという人を遇する仕方を決定する基
準となっています。
日本人の行動原理の特徴と言われる本音と建前、義理と人情、甘えと遠慮などは、どれも
この「うち」と「そと」を区別する考え方に関連しています（図４参照）。
さて、自分の周囲に境界をつくって内と外とを峻別するのは、なにも日本人だけの態度ではな
いでしょう。多くの言語の近隣の氏族を指す名称が、差別的意味をもった言葉を語源としています。こ
の事実は、多くの民族が、他民族を外側の異質な者と見ていた事実を示しているのではないでしょう
か。
例えば、スラブ圏の言葉でドイツ人を指す言葉は「言葉を知らない人」という意味の語を語源
としています。つまり、太古のスラブ人は隣人のドイツ人を、言語を知らない人、言葉にならない言葉を
発する人と呼んでいたことがわかります。また、中国では、四方の周囲の人々を野蛮人・未開人と考
えて、「東夷西戎北狄南蛮」（とういせいじゅうほくてきなんばん）と呼んでいました。この夷戎狄蛮の
四字の漢字は夷狄・蛮夷・戎狄などと使われましたが、どれも未開人の意味です。中国古代の正史
のなかで日本を記述した部分が「東夷伝」（とういでん）という題がつけられている例もあります。東に
ある日本が「夷」と呼ばれているわけです。
日本では、古代の東北に住んでいた人々を「えみし→えびす」（蝦夷・えぞ）と呼んでいまし
たが、漢字を当てるときは「夷」が使われました。『日葡辞書』（にっぽじしょ・vocaburario da Lingoa
de Iapam、長崎のイエズス会士が作った日本語―ポルトガル語辞典、1603 年刊行）は「エビスノク
ニ・Yebisu」の語を「シナ人がまわりの多くの国々を呼ぶがごとき、野蛮の国」と解説しています。とく
に、京都から東の地方が蝦夷と呼ばれ、「あずま（東）えびす（夷）」というと、関東地方の人々の
ことで、田舎者という意味がありました。四国地方の田舎者は「にしのえびす」と言われましたが、漢字

5
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

では「西の戎」と書きました。東と夷、西と戎の字を結びつける使い方には中国の考え方の影響があり
ましたが、日本では、東夷・西戎・北狄・南蛮そしてやはり異民族の呼び名である「匈奴」も訓読みは
すべて「えびす」でした。

Matsui, Yoshikazu 松井義和. (1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai 日本人の考え方・

日本論への案内

10. 和辻哲郎・日本人の考え方・日本論の案内-松井議和
Watsuji Tetsurō– Gândirea japonezilor – Introducere în Nihonron

(„Niponologie”)-Matsui Yoshikazu

和辻哲郎（1906-1960）が、欧州留学の旅で得た印象を基に哲学的思索によって日本文化の特
徴を述べた『風土』（昭和10・1935年）は、日本人論の古典的著作です。

Lucrarea Fudō, apărută în anul Shōwa 10 (1935) este o lucrare devenită clasică pentru
Nihonjinron, în care Watsuji Tetsurō vorbeşte despre caracteristicle culturii japoneze, prin prisma unei
gândiri filozofice bazată pe impresiile obţinute în călătoria de studii în Europa.

『風土』は、人間の生存形態をモンスーン的・砂漠的（砂漠ではない）・牧場的の三つに分類してい
るので、文化類型論として読まれてきました。

Fudō a fost interpretată ca o teorie culturală, întrucât clasifică formele de existenţă umană în
trei tipuri: musonic, arid şi tipul pastoral.

日本は、モンスーン的風土に分類されていますが、さらにそのなかの特殊形態として、和辻は東洋のな
かでの日本の特徴を考察しています。

Cu toate că Japonia este încadrată în categoria climatului musonic, Watsuji Tetsurō prezintă
caracteristicile climei Japoniei incluse în Asia de Est, mai mult ca pe nişte forme inedite de manifestare în
acest cadru.

また、「芸術の風土的性格」という章を設けて、風土的類型に基づいた芸術世界の相違を論じていま
す。

Mai mult, în acest capitol numit „Caracteristicile climatice ale artei”, discută despre diferenţele
din lumea artelor, bazându-se pe tipul de climă.

6
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

そこで、和辻は、ヨーロッパに代表される牧場的風土では、自然であることは規則的つまり合理的であ
り、これに対して日本では、自然であることは無秩序、不整合を意味する、と述べ、日本人は規則のない自然
の姿に美を見た、と指摘しました。

Astfel, Watsuji Tetsurō afirmă că în climatul pastoral specific Europei, natura este sistematică,
altfel spus, raţională, subliniind faptul că în Japonia, dimpotrivă, frumuseţea este lipsa regulilor, în
formele neregulate ale naturii.

幾何学的規則正しさを避けて、不規則な自然に則したものを人工的に作りだすのが日本人の芸術の
特徴だと言っています。

Mai spune că trăsăturile artelor japoneze constă în obţinerea în mod artificial a unor obiecte
care se adaptează la natura haotică, ce evită regularitatea dată de dispunerea geometrică.

この人工的に不整合な自然を作りだす技術はモデル化されないので、教授が不可能で、学習者（弟
子）は自分の体でその（師匠の）技術を習得してきました。

Deoarece această tehnică este obţinută din natură, în mod artificial, este lipsită de consistenţă,
neputând deveni etalon şi din cauza neexistenţei unor profesori, discipolii au deprins meşteşugurile
maeştrilor prin propriile forţe.

こうして日本人は、優れた作品や師匠の身振り手振りを模倣することによって、不規則な自然に則し
たものを人工的に作りだす技術を習得してきた（この文化学習の姿勢についてはVIII章の「道と稽古」参照）、
と著者は文化学習の態度の特徴も述べています。

Au învăţat tehnica de inventare artificială a lucrurilor care se adaptează unei naturi haotice prin
imitarea posturilor şi gesturilor maeştrilor, precum şi al operelor valoroase, autorii descriind şi
caracteristicile învăţării culturale (Referitor la această atitudine de învăţare culturală, a se consulta
capitolul VIII intitulat „Cale şi practică”).

このように『風土』は日本の文化を考えるときの多くの示唆を含んだ名著となっています。

În acest fel, lucrarea Fudō ajunge una dintre capodoperele care conţin numeroase sugestii asupra
modului în care ar trebui să percepem cultura japoneză.

『風土』が広く読まれたのは、地域の自然と地理の様子と、人間の文化と性格との関連が世界的視
野のなかで語られているからですが、日本では、地域の自然と人々の性格の関連を説いた本が以前から読ま
れていました。

Motivul pentru care Fudō a fost citită atât de mult s-a datorat faptului că natura regiunilor şi
contextul geografic, cât şi relaţiile dintre cultura şi personalitatea oamenilor, sunt povestite dintr-o

7
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

perspectivă universală, însă, în Japonia cărţile care explicau legătura dintre natura regiunilor şi trăsăturile
oamenilor erau citite dinainte.

『人国記』といういわば県民性を述べた本が知られていました。

Lucrarea intitulată „Însemnări despre oameni şi ţinuturi”, sau altfel spus, cartea în care
erau descrise caracteristicile oamenilor, în funcţie de provincia din care proveneau era şi ea cunoscută.

それは、15世紀ごろに書かれ、戦国大名が、各地の風俗と人情を摑んで、戦うときの参考に
しようとして読んでいたそうです。

Aceasta a fost scrisă în secolul XV, ca material de referinţă, de către seniorii daimyo în
perioadele în care atacau ţinuturile aflate în război şi deprindeau obiceiurile şi firea oamenilor din fiecare
ţinut.

『人国記』を再構成して書かれた『新人国記』（元禄14・1702年）には「人情は国の風水によって決
まる。風土の形勝を知らなければ、人情が決まる要因も分からない」という主旨が述べられています。

În varianta rescrisă a lucrării „Însemnări despre oameni şi ţinuturi”, „Noua cronică

despre oameni şi ţinuturi” (anul Genroku 14, 1702) este menţionată următoarea idee principală: firea
oamenilor este stabilită de către feng shui-ul ţinutului, iar dacă nu ştim avantajele date de clima unei
culturi, nu vom înţelege nici cauzele care generează ceea ce-i impresionează pe oameni.

風土は人間と文化の性格を決定する要素として昔から重視されていたのです。

Încă din timpuri străvechi, climei si s-a acordat importanţă, privită fiind ca un element care
determină caracterul oamenilor şi pe cel al culturii acestora.

Matsui, Yoshikazu 松井義和. (1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai 日本人

の考え方・日本論への案内

―母の力―

「甘え」という言葉を、日本人の心理と人間関係のあり方を理解するためのキーワードとしてと
り上げて詳細に分析し、うちとそと・義理・恩・世間・気などの言葉と比較したのは参考文献一覧

○;24にあげた土居健郎氏の『「甘え」の構造』です。
În cartea “Structura amae ” scrisa de Takeo Doi este analizat în amănunt cuvântul amae
- un cuvânt cheie pentru în înțelegerea modului de funcționare a relațiilor interumane și

8
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

psihologiei japoneze.El este comparat cu alte concepte ca uchi și soto, simțul datoriei, obligație,
societate, spirit.

『「甘え」の構造』は「甘える」という日本語が表している人間関係における態度を、精神分析
学あるいは心理学の立場から分析しています。昭和 45(1971)年 2 月に発行されてからはじめの 10

年間に 120 回もの再版を重ねて、広く読み続けられました。

“Structura amae ” care provine de la cuvântul japonez amaeru – adică a alinta, este
analizată dintr-un punct de vedere psihologic sau al psihanalizei așa cum poate fi observant în
atitudinea japonezilor din cadrul relațiilor interumane.

本書の題名の英語訳は THE ANATOMY OF DEPENDENCE となっていますが、日本

語の題名を直訳すると THE STRUCTURE OF “AMAE” となり、この題名は、九鬼周造の名著
『「いき」の構造』に倣（なら）っていることが想像されます。参考文献一覧の○;15に紹介した『「い

き」の構造』は、「いき」という言葉を手掛かりにして、日本文化とくに江戸時代の精神文化を哲学的
に分析した書物です。同書によれば、「いき」というのは日本独特の美的感覚を表す言葉で、フランス

語の chic, coquet, raffine などが表す意味に近い言葉です。

Titlul tradus în engleză al acestei cărți este THE ANATOMY OF DEPENDENCE, însă dacă ar fi
să traducem mot-a-mot titlul din japoneză el ar fi STRUCTURA AMAE, fiind un titlu inspirat
de cartea lui Kuki Shuzou, Structura lui Iki. În cartea Structura lui Iki, este făcută o analiză
filosofică a culturii japoneză, în mod special al culturii spirituale din epoca Edo, prin prisma
cuvântului Iki. Conform acestei cărți, Iki este un concept care exprimă ceva ce ține de simțul
estetic unic regăsit în Japonia, având un sens apropiat de cuvintele franceze chic, coquet, raffine.

「甘え」は動詞の「甘える」から作られた名詞で、形容詞は「甘い」となります。「甘い」は砂糖
や蜜の甘味が本来の意味ですが、以下の様々な言い方が、この形容詞「甘い」を使った表現として

辞書にみられます。

Amae provine de la verbul amaeru, iar adjectivul este amai. Sensul originar al cuvântul
amai este de gust dulce ca zahărul sau ca mierea, însă în dicționar putem găsi o varietate de
expresii care conțin cuvântul amai.

甘い者／塩気が甘い食べ物／甘い言葉／甘い考え／甘い刀／甘い栓

9
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

甘い小説／甘い先生／女に甘い男／子どもを甘く育てる

著者土居氏も指摘していますが、以上の例によって「甘い」は人の性質、道具の性質を示して
いて、特に人が人に対するときの態度によく使われる身近な言葉であることが分かります。良いか悪い
かは、文脈によってはじめて判断されるので、「甘い」ということば自体には善し悪しの意味はありませ

ん。

După cum menționează și autorul Doi, cuvântul amai din expresiile de mai sus este
utilizat pentru a descrie trăsături umane, sau ale instrumentelor, dar în mod special pentru a
descrie atitudinea oamenilor față de alți oameni. Pentru că se poate decide în dependență
context dacă are un sens bun sau nu, cuvântul amai în sine nu are o semnificație negativă sau
pozitivă.

Matsui, Yoshikazu 松井義和.(1991) 日本人の考え方・日本論への案内, p. 61

5. 「菊と刀」- Ruth Benedict

Crizantema şi sabia-Ruth Benedict

「菊と刀」は、現代の日本論に「風土」以上の大きな刺激を与えた著作です。
„Crizantema şi sabia” este opera care, după scrierile de tip fudō a stimulat studiile
argumentative Nihonron din epoca modernă.
アメリカ合衆国は、戦争の相手国である日本を統治するときの参考にするために、文化人類
学者Ｒ・ベネディクトに、日本人の性格や行動様式の研究を依頼しました。
Statele Unite ale Americii i-au solicitat antropologului cultural Ruth Benedict un studiu
despre personalitatea şi modelele comportamentale ale japonezilor, cu scopul realizării unui
material de referinţă, în perioada de după ocupaţie.
その成果が、1946 年に出版された『菊と刀』です。
Rezultatul acestui studiu este volumul „Crizantema şi sabia”, publicat în anul 1946.
それは、昭和 23（1946）年に日本語に翻訳され、戦後の日本人論のなかで、無視でき
ない本となりました。
Acesta a devenit o carte ce nu poate fi trecută cu vederea în perioada postbelică,
fiind tradusă în limba japoneză în anul 1946, era Shōwa.
この本の冒頭で著者が、「日本人はアメリカがこれまでに国をあげて戦った敵の中で、最も
気心の知れない敵であった。」(長谷川松治訳)と言っているように、アメリカ人にとっては不可解で二

10
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

律背反だと感じられる日本人の態度を合理的に解釈しようとするのが、本書のテーマでした。
Chiar de la începutul aceste cărţi, scriitorul afirmă că: „Dintre inamicii cu care
America s-a luptat până în acest moment, japonezii au fost cel mai greu de pătruns, de înţeles.”,
tema principală a cărţii fiind încercarea de a interpreta în mod raţional comportamentul japonezilor,
simţiţi ca de neînţeles.
日本は「恥」の文化、自己の内面に善悪の基準をもつことなく、世間という自分を取り巻く
社会の目や評価を道徳基準とする文化だという指摘は、その後の日本人論に深い影響を与えてきま
した。
Japonia are un „cult al ruşinii” şi nu are la bază criteriile ca binele şi răul din
interiorul fiecăruia, ci subliniază o cultură bazată pe înconjurarea sinelui de către societate şi
preţuirea bunelor moravuri, care a avut o influenţă puternică asupra teoriilor ulterioare despre
japonezi.
日本人には罪の感覚はなく、恥の観念があるだけだという本書の解釈は、通説のように
なって、日本人の間に広く知られていますが、その『菊と刀』の分析は、西洋先進国からの日本の精神
的な遅れに対する批判としても迎えられました。
Pentru japonezi, mai degrabă decât sentimentul de vină, există conceptul de „ruşine”,
explicat în această carte, aceste interpretări răspândindu-se printre japonezi şi devenind
convingerea lor comună, însă, analiza cărţii „Crizantema şi sabia” a primit critici din partea ţărilor
vestice dezvoltate din cauza întârzierii emoţionale a Japoniei.
本書が売り出されたころの日本人論は、日本の文化と日本人の性格を否定的に見る傾向
があると言われます。
Când această carte a fost pusă în vânzare se spune că tendinţa a fost de a privi în mod
contradictoriu cultura japoneză şi caracterul japonezilor faţă de cum erau prezentate în Nihonjiron.

2. 「日本人論・日本文化論の発展」-松井議和
Nihonjinron-dezvoltarea teoriilor despre cultura japonez- Yoshikazu Matsui

昭和 32（1957）年に梅棹忠夫氏の『文明の生態史観』が発表されましたが、この
ころから、日本は非近代的だから、近代化や民主化を目指すべきだという価値観にとら
われない客観的な視点の研究が出始めました。
În anul Shōwa 32 (1957) a fost publicată cartea domnului Umesao Tadao, „Perspective
istorice asupra comportamentului uman” și, din acea perioadă, pentru că Japonia era considerată
învechită, au început să apară puncte de vedere științifice, obiective, neînchistate în simțul valorii,
conform cărora Japonia ar trebui să se supună unui proces de modernizare și democratizare.
続いて、昭和 40 年代（1965 年以降）になると、梅原猛氏の『地獄の思想』や同
氏や梅棹氏らの『新・国学談』が出版されました。

11
 Lector universitar doctor Alexandra Marina Gheorghe, Secția de Limbă și Literatură Japoneză, Curs opțional 2, an 3, semestrul I

În continuare, în anul Shōwa 40 (1967) a fost publicată „Filozofia infernului” aparținând

tot lui Umesao Tadao, precum și „Discuții despre Școala Studiilor Naționale” , scrisă de domnul
Umehara Takeshi.
今日活発に日本文化・文明論を展開している梅棹氏や梅原氏らの研究は、そのこ
ろから刊行されはじめ、以後の日本文化論に大きな影響を与えています。
Studiile lui Umesao, Umehara și ale altora care popularizează energic în prezent teoriile
despre cultura și civilizația japoneză au început a fi publicate din acea perioadă, exercitând o mare
influență asupra teoriilor ulterioare despre cultura japoneză.
続いて、中根千枝氏の様々な著書や土居健郎氏の『「甘え」の構造』など
が発表されました。
În continuare, au fost publcate diverse lucrări ale lui Nakane Chie și „Structura
dependenței” aparținând lui Takeo Doi, precum și alte lucrări de acest tip.
しかし、それらの著作は、それぞれの分析が学問的方法としてよまれるよ
りも、むしろそこで指摘された「タテ社会」や「甘えの社会」などがそのまま日本社会
の固有の性格だと考えられるようになりました。」
Cu toate acestea, operele respective, care desemnează societatea amae-ului,
societatea pe verticală, dar și altele asemnănătoare, mai degrabă decât să fie citite ca metode erudite
de analiză diversificată, au ajuns să fie considerate firea unică a societății nipone.

Matsui, Yoshikazu 松井義和.(1991) Nihonjin no kangaekata. Nihonron e no annai

12